Un cotidian indian titra: „India, fereşte-te! China va înfiinţa prima bază militară din Oceanul Indian”.
„Nimic îngrijorător”, consideră Ministerul Apărării de la Beijing. Baza militară, aflată în insulele Seychelles, va fi utilizată doar pentru a ajuta la aprovizionarea vaselor marinei chineze.
Însă, văzută de la Delhi, aceasta este o nouă mişcare din politica statului chinez de „încercuire strategică”, aşa cum a fost denumită de către ministrul indian al Apărării. Chiar dacă diplomaţii indieni au declarat că-şi doresc relaţii cordiale cu statul chinez, tensiunile dintre cei doi giganţi asiatici sunt în creştere pe toate planurile, transformându-se într-un mare joc în care SUA şi alte puteri mondiale par să joace un rol important.
Un mare diplomat american, William Burns, se află la New Delhi în această săptămână pentru a încerca să reînvie relaţiile diplomatice dintre India şi SUA, care au cunoscut, recent, o perioadă de stagnare. Săptămâna viitoare, Washingtonul găzduieşte diplomaţi din India şi Japonia pentru primul „dialog trilateral” din istorie, între „cele mai mari democraţii ale Pacificului”. China se află, cu siguranţă, pe agenda principală a discuţiilor.
Drept de veto pentru China
După 50 de ani de la un scurt război la graniţă, India şi China nu s-au înţeles, încă, asupra întregii frontiere comune, de 4000 de km, iar cursa înarmării se află în plină desfăşurare. O întâlnire obişnuită între cele două state, la frontiera comună, a fost anulată din cauza unei alte probleme spinoase care macină relaţiile dintre oficialii celor două ţări: liderul spiritual tibetan, Dalai Lama, care se află sub protecţia Indiei.
„China vrea să fie deasupra”, a declarat ministrul indian de externe, Shyam Saran. „Poate că nu-şi doreşte să domine teritorial, însă vrea să aibă drept de veto asupra politicilor vecinilor săi pe care nu le agreează”.
Bătălia se duce pe mai multe fronturi: cele ale ajutoarelor, investiţiilor, politicii şi culturii, şi cuprinde state precum Pakistanul (un vechi aliat al Chinei) sau Nepalul.
Comertul infloreste, intelegerea politica nu
Însă, paradoxal, apropierea dintre China şi India reprezintă o parte dintre cauzele pentru care relaţiile dintre cele două state sunt din ce în ce mai tensionate. Comerţul ia avânt, însă este dezechilibrat în favoarea Chinei.
Deşi India nu a avut nici un cuvânt de spus în cazul înfiinţării bazei militare chineze din Oceanul Indian, a pus piciorul în prag în momentul în care Nepalul, un stat prins la mijloc, între cei doi giganţi, contempla varianta acceptării unor investiţii chineze în valoare de 3 miliarde de dolari.
Însă China a pus deja bazele unor construcţii solide în statul vecin, modernizând „Autostrada Prieteniei” din Himalaya, care leagă Kathmandu, capitala Nepalului, de Lhasa, capitala provinciei Tibet, şi lucrând intens la construirea unei căi ferate de legătură între cele două state, cu mult superioară celei care leagă Nepalul de India.
În plus, China are un avans considerabil faţă de India în construirea infrastructurii rutiere şi feroviare de-a lungul frontierei dintre cele două state, oferindu-i un mare avantaj privind mobilitatea trupelor în cazul unui nou conflict.
Factorul american
Din punctul de vedere al Beijingului, India contruibuie la punerea în practică a politicilor americane de izolare a Chinei. Întâlnirea de săptămâna viitoare va spori şi mai mult suspiciunile Beijingului, la scurt timp după ce preşedintele american, Barrack Obama, a anunţat că SUA vor înfiinţa o bază militară în nordul Australiei.
Însă, conform declaraţiilor ministrului indian de externe, India nu este folosită ca pivot în cadrul rivalităţii dintre SUA şi China. „SUA încă nu ştiu dacă trebuie să trateze India ca pe un partener”, a declarat Shyam Saran.
Calmarea naţionalismului
Însă atât India, cât şi China sunt puteri nucleare, iar acest fapt a dus la creşterea precauţiei liderilor celor două ţări. Orice greşeală ar putea fi fatală. În plus, de-a lungul frontierei comune, lucrurile sunt calme de peste 30 de ani.
Totuşi, există voci care afirmă că războiul vorbelor din mass-media celor două state poate deveni un pericol real prin creşterea sentimentului naţionalist şi reducerea disponibilităţii oficialilor celor două ţări de a face compromisuri.