Încălzirea globală şi vânătoarea excesivă par a fi problemele eterne ale planetei, cauzând dipariţia mamuţilor lânoşi în urmă cu aproximativ 10 mii de ani. Însă rudele de mult dispărute ale elefanţilor ar putea fi mai uşor de clonat decât se presupune, au declarat cercetătorii din domeniul geneticii.
Mamuţii lânoşi (Mammuthus primigenius) au trăit timp de peste un milion de ani pe teritoriile europene, asiatice şi nord-americane. Aproape toţi aceşti giganţi au dispărut din Siberia, ultimul lor fief, în urmă cu 10 mii de ani. Mamuţii pitici au supravieţuit pe insula Wrangel, în Oceanul Arctic, până în urmă cu 3700 de ani.
Oamenii de ştiinţă au cercetat în mod constant AND-ul mamuţilor lânoşi, extras din colţi, oase şi dinţi. Având la dispoziţie tot acest material genetic, există posibilitatea ca mamuţii să poată fi clonaţi la un moment dat, relatează livescience.com.
Reînviind animalele dispărute
Au mai existat, până acum, câteva încercări nereuşite de reînviere a animalelor dispărute. Oamenii de ştiinţă din Spania au clonat o subspecie de capră sălbatică din Pirinei care a dispărut în urmă cu aproximativ 10 ani. Însă capra clonată a murit la scurt timp după naştere din cauza unor defecte pulmonare, condamnând specia la cea de-a doua extincţie. Anomaliile se întâlnesc frecvent în procesul de clonare, din cauza manipulării defectuoase a embrionilor, a mediului de dezvoltare al acestora sau a reprogramării chimice a ADN-ului.
Clonarea mamuţilor, mai simplă decât a dinozaurilor
Prin urmare, de ce mamuţii lânoşi? Deoarece ar putea exista îndeajuns de mult material ADN pentru a clona animalul, din moment ce o mulţime de fosile au fost descoperite de-a lungul anilor, unele dintre acestea păstrând pe oase carnea congelată. În plus, mamuţii lânoşi au dispărut relativ recent, prin urmare materialul genetic ar putea fi îndeajuns de curat pentru a fi clonaţi cu succes.
Situaţia este cu totul alta în cazul materialului genetic furnizat de fosilele dinozaurilor, care sunt mult prea vechi şi deteriorate pentru a readuce la viaţă reptilele dipărute. Probabil că Jurassic Park-ul se află cu mult mai departe de a deveni realitate decât o grădină zoologică în care vom putea admira mamuţii lânoşi.
Elefanţii asiatici ar putea deveni mame surogat
„Ştim că elefanţii africani şi cei asiatici se pot împerechea, iar între apariţiile lor pe Pământ se află o distanţă de 5 sau 6 milioane de ani”, a declarat cercetătorul Hendrik Poinar, un genetician evoluţionist de la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada. „Elefanţii asiatici sunt mai aproape de mamuţi decât de cei africani. Mamuţii s-au diferenţiat de elefanţii asiatici după ce aceştia s-au diferenţiat de cei africani. Dacă cele două tipuri de elefanţi se pot împerechea, cu siguranţă elefantul asiatic poate deveni o mamă surogat pentru mamut”.
Obstacole de mărimea unui mamut
Cu toate acestea, există numeroase obstacole în calea clonării mamuţilor. „Doar dacă vor fi descoperite celule intacte, clonarea s-ar putea reaiza peste 5 sau 10 ani, aşa cum îşi doresc cercetătorii ruşi şi cei japonezi”, a declarat Poinar. „Dar mă îndoiesc că vor fi descoperite astfel de celule”. În schimb, orice efort de a reînvia mamuţii va implica legarea bucăţilor de ADN pentru crearea unor cromozomi artificiali.
„Elefanţii au de la 50 la 60 de cromozomi, cu mult mai mulţi decât oamenii, prin urmare copierea acestora ar putea fi adevărata provocare şi ar putea dura de la 20 la 50 de ani„, a declarat Poinar, care nu crede că există un motiv ştiinţific suficient de puternic pentru a readuce la viaţă speciile dispărute. „De ce le-am reînvia? Ca să le băgăm într-un parc ştiinţific? Nu mi se pare un motiv suficient pentru a cheltui banii contribuabililor. Mult mai utilă mi se pare simpla studiiere a evoluţiei lor. Însă aceasta este doar părerea mea”, a concluzionat Hendrik Poinar.
