Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, la dezbaterile generale asupra proiectului bugetului pe 2012, că obligarea României la un deficit structural de 0,5% înseamnă condamnarea la subdezvoltare, scrie Mediafax.
Tăriceanu a precizat că deficitul structural de 0,5% este aplicabil ţărilor din zona Euro, mai ales, care au datorii publice foarte mari şi care nu pot justifica deficite foarte mari.
„Domnul Boc nu înţelege că acest lucru (deficit structural de 0,5%, n.r.) este valabil pentru ţările care au un nivel ridicat de datorie publică şi care nu pot să justifice deficite bugetare ridicate. Dar pentru România, a o obliga la un deficit structural de 0,5%, este în mod simplu spus că vom condamna România să rămână o ţară subdezvoltată”, a opinat Tăriceanu.
„Dacă vreţi să înţelegeţi acest lucru simplu, bine, dacă nu, nu aveţi decât să mergeţi înainte cu aceste prostii care sunt aplicabile aşa cum spuneam la nivel european, ţărilor din zona Euro mai cu seamă, care au datorii publice care pleacă de la 60 până la 120% din PIB. Pentru România, înseamnă a tăia orice posibilitate de dezvoltare, orice posibilitate de reducere a decalajelor care ne separă de ţările din Europa centrală”, a adăugat Tăriceanu.
Fostul premier a criticat proiectul de buget pe 2012, considerând că acesta nu pune capăt declinului econmic şi nu relansează economia.
„Cu o astfel de politică, Guvernul condus de Emil Boc şi actuala majoritate condamnă România la înapoiere. Sper să vă condamne şi pe dumneavostră electoratul la următoarele alegeri …comasate”, a spus Tăriceanu.
Plenul Parlamentului a început, luni, dezbaterile asupra proiectului legii bugetului de stat pe anul 2012.
Şefii de stat sau de guvern din UE au convenit joi şi vineri, la Bruxelles, o serie de măsuri care vizează consolidarea guvernanţei fiscale şi coordonarea politicilor economice pe termen lung, respectiv întărirea mecanismelor de urgenţă ale zonei euro şi finanţarea FMI cu 200 miliarde euro pentru a încerca să abordeze tensiunile imediate cauzate de criză.
Noua guvernanţă fiscală presupune următoarele măsuri şi principii:
– Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.
– Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent. Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană. Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.
Astfel, mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.
– Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.
– Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.
