Sistemul bancar nu a mai înregistrat profit din 2009. Anul acesta pierderile le vor depăşi pe cele de anul trecut, din cauza exploziei de credite neperformante.
Sistemul bancar va înregistra pierderi şi în acest an din cauza acumulării de credite neperformante, care vor accentua rezultatul negativ în ultimul trimestru, a declarat sâmbătă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.
Potrivit lui, băncile din România înregistraseră în primul semestru un profit net de 94,5 milioane lei, însă în trimestrul trei au avut pierderi de 860 milioane de lei, ceea ce a determinat un rezultat negativ pentru perioada ianuarie-septembrie de 766,4 milioane lei. Diferenţa negativă ajunsese la sfârşitul lunii octombrie la 957,5 milioane lei.
„Anul acesta, categoric sunt convins că se va încheia cu pierdere pe sistem. În trimestrul patru mă aştept la pierdere. Partea bună este că avansul provizioanelor este mai mic decât creşterea pierderii. Operaţional, băncile mai produc venituri care să acopere pierderea financiară”, a afirmat Cinteză. Pierderile sunt mai mari decât cele de anul trecut. Astfel, cele înregistrate la finele lunii septembrie erau cu 62% peste volumul celor de la finele lunii corespunzătoare din 2010. Rezultatul negativ pe primele nouă luni ale acestui an este mai prost decât cel de pe întreg anul 2010. Provizioanele băncilor au continuat trendul ascendent şi au depăşit pentru prima dată suma de 30 miliarde de lei, pe fondul acumulării de noi credite neperformante. Doar în trimestrul trei instituţiile de credit au înregistrat provizioane suplimentare de 3 miliarde de lei.
2010, al doilea an de pierderi
Niciodată după 1999 băncile din România nu au înregistrat pierderi. 2009 a fost însă ultimul an cu profit, nivelul net al acestuia fiind de 815 milioane lei. Peste jumătate din bănci, respectiv 22 de instituţii de credit, din totalul de 42, au avut un rezultat negativ anul trecut. Cinteză le cere bancherilor să amelioreze condiţiile de restructurare a creditelor, BNR urmând să înainteze, cât de curând, propuneri punctuale în acest sens. Până în prezent, 30-40% din clienţii cu credite restructurate, au ajuns rău-platnici ca urmare a condiţiilor dezavantajoase de restructurare.
Efectele negative ale crizei din Grecia s-au simţit şi în rândul filialelor de la Bucureşti ale băncilor elene.
Românii au retras 1,2 miliarde euro, o sumă enorm de mare, din subsidiarele băncilor greceşti ca urmare a tensiunilor legate de situaţia statului elen. Banii au plecat în special de la instituţiile care au acelaşi nume cu banca-mamă, a afirmat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR. „Luptele de stradă au făcut ca băncile greceşti să piardă 1,2 miliade de euro din depozite. E o sumă enorm de mare. Au fost două bănci în mod special. Cei care au păstrat brandul şi brandul nu e asociat băncii-mamă au pierdut mai puţin. Băncile al căror nume este similar instituţiilor mamă au pierdut mai mult”, a spus Cinteză. Nivelul depozitelor bancare din România este estimat la 300 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că românii au retras din băncile elene echivalentul a 1,7% din totalul depozitelor constituite. Subsidiarele instituţiilor de credit elene Alpha Bank (Alpha Bank România) şi EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se află printre cele mai mari zece bănci din România. În piaţă mai activează trei instituţii de credit mai mici, respectiv Banca Românească (National Bank of Greece), Piraeus (deţinută de Piareus Grecia), ATE Bank (deţinută de ATE Bank Grecia) şi Emporiki (deţinută de Credit Agricole).
225.000 e numărul creditelor la care se înregistrează restanţe, respectiv un sfert din totalul celor acordate.
