Ministerul Finanțelor atrage bani de pe piața bancară locală la dobânzi din ce în ce mai mari, cu peste un punct procentual față de valorile de la finele anului 2016.
Statul român, condus de un guvern PSD care a venit cu un pachet de măsuri populiste și care nu își ascunde intențiile de a mări deficitul bugetar, este văzut mai prost și în afara țării, în condițiile în care prima de risc aferentă României a reînceput să crească după ce atinsese minime istorice.
Costurile populismului se ridică la zeci de milioane de euro. La licitația de luni, Ministerul Finanțelor a atras, de la băncile din România, aproape 98 de milioane de lei contra unei dobânzi medii de 4,27%. În unele cazuri, spun dealerii, statul a acceptat să plătească și până la 4,8-4,9% pentru sumele atrase.
Prin comparaţie, în septembrie 2016, România se împrumuta la un cost mediu de sub 3,2%, iar în decembrie plătea băncilor locale aproximativ 3,5-3,6%.
Împrumuturi săptămânale
Statul român se împrumută săptămânal de pe piața locală, aceasta fiind principala metodă de finanțare a deficitelor bugetare utilizată în România.
Emisiunile de obligațiuni externe sunt mai rare, însă și în această privință Guvernul va avea o problemă. Prima de risc a României (CDS) – un indicator care relevă probabilitatea ca un anumit stat să intre în incapacitate de plată și care este parte componentă a dobânzii la care respectivul stat se împrumută – este, de asemenea, în creștere.
Dacă în ianuarie valoarea CDS era de 1,3%, cea mai mică dintr-o perioadă de șase ani, în acest moment prima de risc sare deja de 1,7%, ceea ce înseamnă că și costul unui eventual împrumut extern va fi astăzi mai mare decât în ianuarie.
Riscurile sunt imense
Potrivit unei declarații a lui Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului, Guvernul ar urma să atragă anul acesta 50 de miliarde de euro de pe piața internă și circa 3 miliarde de euro din exterior. Raportat la aceste valori importante, o creștere de un punct procentual a dobânzii, așa cum s-a întâmplat de la începutul acestui an, reprezintă costuri suplimentare de zeci de milioane de euro.
Aceste valori confirmă trendul de scumpire a împrumuturilor luate de stat. Randamentele au început să crească din luna ianuarie, imediat ce Guvernul Grindeanu a luat primele măsuri privind creșterile de pensii și salarii, considerate de mulți analiști ca fiind nesustenabile. Mai mult, majorările de venituri din mediul bugetar nu au fost nici măcar acoperite de o creștere a încasărilor de taxe și impozite.
Dimpotrivă, așa cum arată datele actuale, încasările la buget vor fi și în luna martie 2017 mai mici decât în aceeași perioadă a lui 2016, în condițiile în care în ianuarie și februarie au marcat încasări mult sub așteptări.
În februarie, veniturile bugetare au fost cu 5,7% mai mici decât în ianuarie. În același timp, cheltuielile statului cu personalul au crescut cu peste 8,2%, ca și cheltuielile sociale, adâncind dezechilibrele.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 16,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
Statul ia cât de mult poate de pe piață
La licitația de marți, Ministerul Finanțelor a atras o sumă cu 30 de milioane de lei mai mare decât cea programată inițial, fapt care arată că nevoia de bani este din ce în ce mai mare la nivel bugetar. Din nevoia de a-și finanța deficitele, statul român face concurență mediului privat. Așa cum a mai arătat „România liberă“, datele oficiale arată că Guvernul va ajunge să adune un sold al împrumuturilor mai mare decât companiile private, situație nemaiîntâlnită în nicio țară din Uniunea Europeană, cu excepția Greciei, ale cărei probleme cu datoriile sunt foarte cunoscute.
Valoarea creditelor acordate de bănci statului va ajunge să fie egală sau mai mare cu cea a împrumuturilor contractate de firmele private spre finele acestui an, dacă tendința începută în anul 2012, după venirea primului Guvern Ponta, se menține.
Datele Băncii Naționale a României (BNR) sugerează că statul a „furat“ pur și simplu resursele investitorilor privați intrând într-o concurență neloială pentru creditele date de bănci. Astfel, la sfârșitul lui februarie, totalul împrumuturilor luate de firmele private din România ajungea la sub 106 miliarde de lei, față de 121 miliarde de lei în 2012.
Toată această scădere a finanțărilor pentru firmele private se vede în soldul împrumuturilor acordate Guvernului și administrațiilor locale, care a ajuns la peste 96 de miliarde lei, față de numai 78 de miliarde lei la finele lui 2012.
