Unul dintre cele mai interesante muzee de artă religioasă va funcţiona în demisolul catedralei ortodoxe.
Clujenii pot vizita primul muzeu al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Galeriile expoziţionale însumează peste 1.000 de metri pătraţi şi adăpostesc peste 1.000 de exponate, din care aproximativ 500 sunt icoane. Muzeul se află la subsolul Catedralei Mitropolitane, iar pregătirea spaţiului expoziţional a durat aproape 10 ani.
Piese importante
Muzeul prezintă publicului piese de mare valoare istorică şi religioasă, menite să ilustreze temeliile bisericii neunite în Transilvania şi personalităţile de renume care şi-au închinat întreaga viaţă altarului şi creştinilor. Vechea Mitropolie ortodoxă a Clujului, care îşi avea sediul în localitatea Feleac, a fost întemeiată şi a funcţionat, în primele sale decenii, sub oblăduirea Mitropoliei Moldovei de la Suceava. La intrarea în prima sală a muzeului poate fi admirat bustul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, realizat de sculptorul clujean Vasile Rus-Batin. În vecinătatea acestei prime săli a muzeului, dominate de chipul marelui domnitor al Moldovei, se află necropola Catedralei, în care sunt înmormântaţi înalţii ierarhi ai Episcopiei, Arhiepiscopiei şi apoi Mitropoliei clujene Nicolae Ivan (1855-1936), Teofil Herineanu (1909-1992) şi Bartolomeu Anania (1921-2011). „Muzeul este o realizare impresionantă, mai ales că azi se împlinesc 90 de ani de la reînfiinţarea Episcopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Ideea i-a aparţinut Mitropolitului Bartolomeu. Din păcate Înaltpreasfinţia Sa nu se mai află printre noi, dar cu siguranţă este undeva aproape”, a afirmat academicianul Marius Porumb.
Icoane din secolele XVI-XVII
În muzeu pot fi admirate peste 500 de icoane pe lemn şi sticlă, unele de foarte mare valoare din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, printre care şi „icoana-soră” a celei atât de cunoscute de la Mănăstirea Nicula, care o reprezintă pe Maica Domnului şi realizată de pictorul preot Luca din Iclod. Pe spatele acestei icoane, o inscripţie atestă că în anul 1760 Maica Domnului a lăcrimat, tot aşa cum s-a întâmplat între 15 februarie şi 12 martie 1699 cu icoana Maicii Domnului de la Nicula.
Predici şi obiecte de cult
Tot aici pot fi admirate, în vitrine mari, Cazania de la Alba Iulia (1699) – o reeditare a Cazaniei apărute în 1641, tot la Bălgrad, ce cuprinde predici pentru toate duminicile şi pentru sărbătorile bisericii, dar şi sfaturi de înfrânare a viciilor şi de ajutorare a aproapelui, valoroase tipărituri din secolul al XVIII-lea, obiecte ce au aparţinut înalţilor ierarhi clujeni ai bisericii – Nicolae Ivan, Nicolae Colan, Teofil Herineanu şi Bartolomeu Anania – mitrele arhiereşti şi scrieri ale acestora. Tot în cadrul Muzeului Mitropoliei sunt expuse pomelnicele episcopilor de Vad – Ilarion, Varlaam, Anastasie, Tarasie, Gheorghe, Eftimie, Spiridon, Ioan, Cernea, Spiridon, Teofil, Dosoftei, şi de Feleac – Marcu, Daniil, Ştefan şi Petru se află, de asemenea, la loc de cinste în muzeu, la fel şi potirul, cădelniţa, candelele şi vasele de cult care au fost folosite la sfinţirea Catedralei Mitropolitane.
Tetraevangheliarului de la Feleac
Printre piesele din muzeu cu valoare deosebită se află şi coperta Tetraevangheliarului de la Feleac (1488), prezentată în fotocopie. Coperta reprezintă scena Deisis, aşezată în trei arcade. În centru tronează Isus Christos, în stânga Maica Domnului, iar în dreapta Sfântul Ioan Botezătorul. Tetraevangheliarul conţine o inscripţie referitoare la zidirea bisericii din Feleac în timpul episcopului Daniil şi a fost ferecat în scoarţe de argint, în 1498, de către vistiernicul Isac, personaj de vază la curtea lui Ştefan cel Mare. Într-una dintre vitrine este expusă Evanghelia tipărită de Andrei Şaguna la 1856, iar alături tipărituri bisericeşti de la Blaj (în tiparniţa Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică), Sibiu, Râmnic şi Bucureşti.
Lucrări realizate de meşterii Iacob Zugravul din Răşinari, Simion Silaghi din Abrud, Gavril Zugravul, Nistor din Feleac, David de la Curtea de Argeş, Tudor Zugravul, Ştefan Zugravul şi Nechita Zugravul impresionează prin măiestria execuţiei şi prin cromatica lor deosebită.
Spaţiu decicat ctitorului catedralei
Un important spaţiu din muzeu este dedicat episcopului Nicolae Ivan, ctitorul Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, care a fost ridicată între anii 1920-1930, cu sprijinul Casei Regale a României.
Sfinţirea Catedralei s-a făcut la 5 noiembrie 1933 şi a fost oficiată de patriarhul Miron Cristea, împreună cu mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan, şi episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a participat regele Carol al II-lea, prinţul moştenitor Mihai, membri ai guvernului României şi numeroase personalităţi ale vieţii publice din acea vreme.
Muzeu eparhial şi la Gherla
Noul muzeu din Cluj-Napoca este cel de-al doilea aşezământ cultural de acest fel, după Muzeul Eparhial greco-catolic din oraşul Gherla. Acesta reuneşte o serie de exponate valoroase. Printre ele se numără şi ornatele de cardinal ale lui Iuliu Hossu. Primul cardinal român din istorie nu a apucat să îmbrace niciodată veşmintele de cardinal, din cauza prigoanei comuniste.