Miniştrii de externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor încerca la reuniunea lor, prevăzută să se desfăşoare miercuri şi joi la Bruxelles, să ‘detensioneze atmosfera’ în relaţia cu Rusia, care a ridicat recent tonul împotriva desfăşurării elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa, relatează marţi France Presse, potrivit Agerpres.
Subiecte precum urmările conflictului din Libia şi situaţia din Afganistan şi Kosovo figurează, de asemenea, pe agenda acestei reuniuni anuale, care nu este destinată să adopte decizii importante, a indicat un diplomat. ‘Este înainte de toate o reuniune menită să pregătească summitul NATO care va avea loc la Chicago în mai 2012’, a indicat acesta.
Şefii instituţiilor de politică externă din cele 28 de state membre, între care secretarul de stat american Hillary Clinton, urmează să aibă o întâlnire cu omologul lor rus Serghei Lavrov, în cadrul Consiliului NATO-Rusia prevăzut pentru joi.
Cu acest prilej, miniştrii ţărilor membre ale NATO ‘vor reafirma că proiectul de apărare antirachetă va continua’ şi că ‘acesta nu este îndreptat împotriva Rusiei’, a indicat un înalt responsabil al Alianţei. Dimpotrivă, scutul antirachetă urmăreşte protejarea în faţa ‘ameninţării crescânde dinspre Orientul Mijlociu’, a adăugat el, în timp ce Iranul este menţionat din ce în ce mai frecvent în acest context de responsabili militari.
Moscova a decis la sfârşitul lunii noiembrie să activeze sistemul său de alertă antirachetă din Kaliningrad, enclava rusă situată la porţile Uniunii Europene. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a explicat că este vorba de un răspuns la ‘ameninţările’ reprezentate de scutul antirachetă al NATO, asigurând în acelaşi timp că Moscova ‘nu închide uşa dialogului’.
De cealaltă parte, Casa Albă respinge orice modificare în implementarea scutului antirachetă în Europa, notează AFP.
Rusia denunţă de mai mult timp instalarea în Europa a facilităţilor antirachetă, prezentate de Occident ca fiind concepute pentru a face faţă ameninţărilor venind dinspre ţări precum Iranul, proiect la care România, Turcia, Polonia şi recent Spania şi-au oficializat participarea, mai subliniază agenţia de presă amintită.
Moscova a propus, fără succes, divizarea sistemului în sectoare de responsabilitate şi oferirea de garanţii că acesta nu este îndreptat împotriva capacităţilor sale de descurajare nucleară, inclusiv prin acces direct la instalaţiile Alianţei în vederea unor inspecţii.
În altă ordine de idei, miniştrii de externe ai NATO vor evoca situaţia din Orientul Mijlociu, la puţin peste o lună după încheierea operaţiunii organizaţiei în Libia. Alianţa doreşte să ‘profite de succesul militar’ pentru ‘consolidarea cooperării cu ţările din regiune într-o atmosferă în plină schimbare’, potrivit unui diplomat.
Printre celelalte subiecte figurează procesul de retragere a forţelor NATO din Afganistan către orizontul anului 2014 şi situaţia din nordul Kosovo, conform aceleiaşi surse. ‘Nu se ia în considerare o reducere a efectivelor KFOR (Forţa NATO din Kosovo), în special în contextul actual’, marcat de incidente cu sârbii din Kosovo la posturile de frontieră cu Serbia, a specificat diplomatul.
În acest ultim dosar au apărut deja semne de detensionare. Belgradul şi Pristina au încheiat un acord la Bruxelles cu privire la gestionarea în comun a punctelor de trecere a frontierei şi, ca urmare, sârbii din nordul Kosovo au început luni să demonteze mai multe baricade ridicate încă din vară, dintre care două la Jagnjenica, unde săptămâna trecută s-au produs incidente grave între trupele NATO şi manifestanţi sârbi.
