Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arată în motivarea deciziei prin care au dispus eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Liviu Luca că procurorii nu au probe suficiente, au încadrat în mod greşit faptele de care sunt acuzaţi cei doi şi nu există o expertiză care să ateste prejudiciul de 83 milioane euro adus companiei Petromservice.
‘Raportat la situaţia de fapt astfel prezentată de procurori şi la probatoriul administrat până în prezent, invocat în susţinerea acesteia, Curtea acceptă, îndeosebi prin prisma circuitelor financiare relevate, existenţa unor indicii, îndeajuns de temeinice pentru faza incipientă în care se află ancheta, privind săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte susceptibile de a îmbrăca un caracter penal, remarcând însă că acele fapte nu sunt încă precis determinate şi suficient probate, sub aspectul modalităţii de comitere şi consecinţelor produse, iar încadrarea juridică dată acestora este discutabilă, cel puţin din perspectiva infracţiunii premisă de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formele de participaţie ale coautoratului (în cazul inculpaţilor Liviu Luca, Sorin Mihai, Gheorghe Şupeală, Ioan Bohâlţeanu şi Zizi Anagnostopol) şi respectiv complicităţii (în cazul inculpaţilor Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Braşoveanu), astfel încât se impune lămurirea lor, pe parcursul urmăririi penale aflate în desfăşurare’, se arată în motivarea CAB.
‘(…) procurorii au omis sau, în orice caz, au evitat, în pofida încadrării juridice stabilite, să precizeze, în concret, în care dintre modalităţile alternative (însuşire, folosire sau traficare de bani, valori sau alte bunuri aflate în administrare), prevăzute de textul incriminator invocat cu privire la elementul material al laturii obiective a infracţiunii, au încadrat acţiunile inculpaţilor, astfel că, raportat la situaţia de fapt prezentată, acţiunile reţinute în sarcina acestora par a se încadra, mai degrabă, în infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta îndeplinirii defectuoase a unui act, în exercitarea atribuţiilor de serviciu’, se mai spune în motivare.
Judecătorii consideră că nu pot suplini omisiunea procurorilor şi nu pot valida încadrarea dată de anchetatori, prin emiterea mandatelor de arestare preventivă, subliniind că ‘încadrarea juridică invocată nu corespunde situaţiei de fapt prezentate’.
CAB constată ca fiind insuficient conturată acţiunea imputată lui Liviu Luca de a fi determinat adoptarea celor două hotărâri ale Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, din datele de 18 septembrie 2007 şi 24 septembrie 2008, în condiţiile în care acesta deţine, în nume propriu, numai 4.000 de acţiuni, reprezentând 0,134% din capitalul social al Petromservice, iar persoanele al căror vot se pretinde că l-ar fi influenţat sau chiar controlat, ca urmare a calităţii sale de preşedinte al Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, nu au fost încă audiate.
Referitor la inculpaţii Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, în sarcina cărora se reţine că ar fi contribuit la încheierea contractelor prin care SC Petromservice SA a achiziţionat acţiuni (pretins supraevaluate) la o bancă şi la şase societăţi comerciale din Republica Moldova, avându-se în vedere raporturile informale ale acestora cu Liviu Luca, dar şi cu persoane din conducerea executivă a societăţii (inculpaţii Zizi Anagnostopol şi Gheorghe Şupeală), CAB constată că nu este formulată acuzaţia de a fi avut vreo participaţie la adoptarea hotărârilor (în cadrul Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor şi al Consiliului de Administraţie) fără de care acele contracte nu ar fi putut fi încheiate.
‘În sfârşit, în ceea ce priveşte prejudiciul pretins cauzat prin faptele inculpaţilor, diferenţiat în raport cu participaţia reţinută în cazul fiecăruia la adoptarea hotărârilor şi încheierea contractelor de cumpărare a acţiunilor, în valoare maximă afirmată de 83.163.165 euro, Curtea constată lipsa unei expertize sau măcar a unei constatări tehnico-ştiinţifice, care să îl confirme, astfel că, în absenţa administrării acestor mijloace de probă, valoarea anterior menţionată nu poate fi reţinută ca fiind precis determinată, ea fiind stabilită de procurori pe baza unor simple procese verbale (ataşate în volumul 4 al dosarului de urmărire penală), întocmite tot de aceştia, prin utilizarea informaţiilor obţinute pe calea comisiei rogatorii dispuse în Republica Moldova, dar şi prin accesarea unor pagini de internet ale unor instituţii publice din ţara respectivă (conform menţiunilor din acele procese verbale)’, mai arată motivarea CAB.
