“Așa cum ne așteptam”, spune Moody’s, „cifrele BNR confirmă deteriorarea soldului contului curent al României (stabil Baa3) la 10,5 miliarde de euro (-4,7% din PIB), de la 9 miliarde de euro (-4,4% din PIB), în anul 2018”.
Aceasta este puțin sub prognoza agenţiei de rating pentru anul 2019 (-4,9% din PIB).
S-a ajuns la un deficit mai mare, explică Moody’s, pe fondul unei deteriorări accentuate a deficitelor de bunuri, în timp ce excedentele de servicii și de solduri secundare au crescut, iar deficitul de sold primar s-a redus.
“Lărgirea deficitului de cont curent este negativă pentru creditarea României, reflectând creșterea dezechilibrelor macroeconomice ale țării”, explică Moody’s.
România, continuă agenţia de rating, aparține categoriei reziduale de țări din UE cu deficite gemene: în 2019, deficitul de cont curent a fost însoțit de un deficit fiscal de peste 4% din PIB.
„Lărgirea deficitului de cont curent este negativă pentru creditarea României, reflectând creșterea dezechilibrelor macroeconomice ale țării.” Moody’s Investor Service
Deficitul de venit primar a rămas stabil, în timp ce surplusul din soldul secundar a crescut ușor.
Acoperirea deficitului de cont curent, prin fluxuri generatoare de datorii (inclusiv investiții străine directe și capitaluri proprii, precum și prin soldul contului de capital) a continuat să scadă până la 77%, după ce a scăzut la 84%, în anul 2018, de la 111%, în 2017.
Creșterea deficitului comercial, aminteşte Moody’s, a fost determinată de mărirea semnificativă a consumului privat, pe fondul unei politici fiscale prociclice, incluzând creșteri puternice ale salariului minim (o triplă creștere între anii 2013 și 2019).
Doare factura salariilor
Factura salariilor din sectorul public a crescut la 11% din PIB, în anul 2018, de la puțin sub 8% din PIB, în anul 2015, din cauza angajărilor nete și creșterii medii anuale a compensațiilor din sectorul public, pe angajat, de peste 20%, între anii 2016 și 2018.
Un motiv e acela că, la 1 ianuarie 2018, o mare parte din contribuțiile la asigurările sociale s-au mutat la angajați (este vorba despre aşa-zisa „Mare Revoluţie Fiscală” – OG 79/2019), de la angajatori.
