Pe numele lui Sebastian Ghiţă sunt deschise cinci dosare penale de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar în urma fugii sale din ţară au fost emise şi două mandate de arestare în lipsă. Valoarea totală a prejudiciilor din dosarele mogulului IT a fost estimată de procurori la suma de 20.263.793.253 lei.
DOSARUL TRACIA-ASESOFT. Într-un prim dosar, procurorii DNA l-au acuzat pe mogulul IT de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii într-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi. În dosarul – Denumit "Tracia-Asesoft", deschis în 2002, Ghiţă a fost achitat in prima instanţă în 2011.
DOSARUL DE MITUIRE AL PRIMARULUI DIN PLOIEȘTI. În cel de-al doilea dosar, DNA a dispus urmărirea penală şi plasarea sub control judiciar a lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este acuzat că l-a mituit pe primarul Ploieştiului pentru a obţine finanţarea echipei de baschet Asesoft de la bugetul local al municipiului, Iulian Bădescu. De asemenea, procurorii au dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 14.07.2015, până la data de 11.09.2015, față de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian.
DOSARUL HIDRO PRAHOVA. În cel de-al treilea dosar penal, Sebastian Ghiţă este acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare a banilor, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Pe 18 februarie 2015, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, era arestat preventiv într-un dosar al DNA Ploieşti alături de afaceristul Vladimir Ciorbă, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrărilor de canalizare din localitatea prahoveană Comarnic, executate de firma să, SC Grossman Engineering Group. Deşi iniţial în acest dosar deputatul Ghiţă era suspectat doar de o singură infracţiune, sprijinire a unui grup infracţional organizat, pe 24 iunie 2015 DNA îl punea oficial sub acuzare şi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată, coruperea alegătorilor, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia în formă continuată.
Într-un comunicat de presă, DNA detalia şi circuitul fictiv al banilor din firmele controlate de Ghiţă dar şi folosirea de bani negri în campaniile electorale.
"În perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă a obţinut importante sume de bani în mod nelegal – prin traficarea influenţei – sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la baza operaţiuni reale. Banii au fost "spălaţi" printr-o multitudine de operaţiuni financiar – bancare fără justificare economică, iar ulterior, o parte din aceştia au fost folosiţi în scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 şi preşedinţiale din anul 2014. Tranzacţiile financiare menţionate au avut că scop şi rezultat inclusiv sustragerea de la plata către stat a unor sume de bani însemnate că valoare, reprezentând impozit pe profit şi T.V.A. Cuantumul total al sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de "spălare" se ridică la valoarea de 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit şi taxei pe valoare adăugată a fost stabilită la o valoare minimă de 37.720.325 lei.
În 31 martie, procurorii DNA Ploieşti l-au pus sub control judiciar pe cauţiune, în al patrulea dosar în care acesta este urmărit penal pentru corupţie, cauţiunea fiind stabilită la aproximativ 13 milioane de euro, reprezentând a zecea parte din averea estimată a parlamentarului.
DOSARUL DE FOLOSIRE A UNOR INFORMAȚII NEDESTINATE PUBLICITĂȚII. În acest al patrulea dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, două infracţiuni de dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. În caz sunt judecaţi mai mulţi politicieni, poliţişti şi procurori de rang înalt din judeţul Prahova, fiind trimişi în judecată procurorul Liviu Tudose, adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Mihăilă, fostul adjunct al aceluiaşi parchet, Constantin Ispas, fostul şef al DGA Prahova şi Viorel Dosaru, fostul şef al Poliţiei Prahova.
DOSARUL TEAMNET. În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare deservicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.
Pe numele lui Sebastian Ghiţă există două mandate de arestare în lipsă, el având cinci dosare penale în România.
În 3 aprilie, Curtea de Apel Ploieşti a respins, definitiv, contestaţia depusă de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal de către procurorii DNA.
În plus, judecătorii au admis contestaţia DNA şi au dispus arestarea şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în condiţiile în care instanţa de fond considerase că nu există suficiente probe pentru această infracţiune şi a emis mandatul doar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
Mandatul de arestare în lipsă cerut de DNA pe numele lui Ghiţă a fost emis de Tribunalul Prahova în 15 martie, iar avocaţii fostului deputat, dispărut din decembrie anul trecut şi dat în urmărire, au contestat decizia.
Acesta este cel de-al doilea mandat de arestare preventivă în lipsă emis pe numele lui Ghiţă. În 10 ianuarie, instanţa supremă a decis definitiv emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova.
În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.
Mogulul IT Sebastian Ghiță, cel care a dispărut din țară pe 21 decembrie anul trecut, cu o zi înainte de a ieși de sub protecția mandatului de parlamentar, a fost localizat și reținut de polițiști în cursul nopții de joi spre vineri.
