Decizia Consiliului Judeţean Covasna de a organiza un referendum, în care localnicii sunt chemaţi să se pronunţe în favoarea sau defavoarea înfiinţării Ţinutului Secuiesc naşte frământări serioase în estul Transilvaniei. Subprefectul Valentin Ionaşcu a cerut Consiliului Judeţean revocarea hotărârii referitoare la organizarea referendumului local destinat înfiinţării „Ţinutului Secuiesc”.
Valentin Ionaşcu a declarat, sâmbătă, că hotărârea nu poate fi pusă în practică din cauza unor vicii, atât de formă, cât şi de fond, la care se adaugă faptul că nici nu are nici avizul de legalitate al secretarului Consiliului Judeţean (CJ).
„Am trimis o solicitare CJ să revoce hotărârea. De altfel, aceasta a ajuns la Prefectură cu aviz de nelegalitate din partea secretarului CJ, care a constatat că proiectul trebuia iniţiat, conform procedurii, de o treime din consilieri, însă a fost iniţiat doar de nouă. Pe lângă aceste vicii procedurale, mai sunt şi alte elemente de nelegalitate pe fond, drept urmare, am trimis hotărârea înapoi şi am cerut revocarea ei”, a spus Valentin Ionaşcu.
PCM a iniţiat demersul de organizare a referendumului
Consiliul Judeţean Covasna a decis, în şedinţa din luna octombrie, să organizeze pe data de 11 martie 2012 un referendum prin care să consulte populaţia judeţului în legătură cu modificarea limitelor administrativ-teritoriale ale acestuia şi înfiinţarea unei noi structuri administrative cu denumirea „Ţinutul Secuiesc – Székelyföld”. Proiectul a fost iniţiat de cei nouă consilieri ai Partidului Civic Maghiar (PCM) din cadrul CJ, care şi-au motivat demersul prin dreptul comunităţii locale de a decide asupra viitorului ei, inclusiv în chestiuni ce ţin de reorganizarea administrativ-teritorială. PCM este formaţiunea condusă de Jeno Szasz, fostul primar din Odorheiul Secuiesc, cunoscută pentru radicalismul ei.
Hotărârea a fost adoptată cu 24 de voturi, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor consilierilor maghiari din cadrul UDMR şi PCM, dar reprezentanţii Alianţei Româneşti, formată din şase consilieri ai PNL, PSD, PDL şi PRM, au refuzat să ia parte la vot.
Potrivit hotărârii CJ, la referendumul din 11 martie 2012 locuitorii judeţului Covasna ar trebui să răspundă cu DA sau NU la întrebările: „Sunteţi de acord cu înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc- Székelyföld”.
Politicienii maghiari agită drapelul autonomiei
În ciuda controverselor dintre liderii lor, politicienii din toate cele trei formaţiuni ale comunităţii maghiare din Transilvania, UDMR, PCM şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania, cad întotdeauna de acord atunci când vine vorba de autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Tema autonomiei este agitată şi de politicienii din formaţiunea naţionalistă Fidezs, principalul partid de guvernământ, condusă de premierul Viktor Orban. Aşa-zisul Ţinut Secuiesc ar urma să includă judeţele Harghita, Covasna şi o parte a judeţului Mureş. Politicienii români consideră drept neconstituţională iniţiative separatiştilor maghiari.
Budapesta a anulat autonomia secuilor
Populaţia secuiască din Transilvania s-a bucurat de o largă autonomie în Evul Mediu, când Ardealul a fost ocupat de unguri. În toată această perioadă, secuii s-au considerat drept o populaţie aparte de cea maghiară, cu care a intrat uneori în conflict armat. Secuii şi-au păstrat autonomia şi după ce Transilvania a devenit independentă, precum şi în perioada de după eliberarea ei de sub jugul musulman de către armata habsburgică. Autonomia secuilor a fost, însă, anihilată în anul 1867, de către politicienii din Budapesta, după ce Transilvania a fost alipită regatului Ungariei, din componenţa Imperiului Austro-Ungar.
