Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos este sărbătorită prin slujbe, procesiuni religioase, mase în familie sau obiceiuri și tradiții specific fiecărui spațiu geografic.
În România, se spune că este bine să începi ziua de Paște prin a te spăla pe față cu apa în care s-a pus un ou roșu și cu luarea de anafură sau Paște, pâine sfințită luată de la Înviere. Apoi, cine dorește, merge la mormintele celor dragi, pentru a se reîntoarce acasă și a se așeza la tradiționala masă unde se adună întreaga familie.
În Austria se agață la ferestre și pe crenguțe de salcie ouă de decor, iar copiii trebuie să le găsească pe acestea și micile cadouri aduse de Iepurașul de Paști, pentru ca apoi să se organizeze concursuri de ciocnic ouă. Prăjitura specifică care se pregătește are formă de miel, Osterlamm.
În Italia, bisericile sunt decorate înainte de Paște cu grâul pus la încolțit în timpul postului. În ziua de Paște se familia se adună la masa de prânz, la care se mănâncă miel fript și salată de ouă fierte, iar copiii primesc ouă cu surprize. Tot lor li se pregătește și un cozonac special în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate. Toate acestea după ce credincioșii asistă în Piața San Pietro la slujba celebrată de Papă și primesc binecuvântarea “Ubi et Orbi”.
În Portugalia, în seara de Paște, preotul binecuvântează casele, celebrând Învierea. În Ponte de Lima, anual se alege un “mordomo”, care plătește masa de sărbătoare pentru tot satul. Alături de miel, servit în duminica Paștelui, se mai pregătesc și frigănele de bacallao, un pește oceanic, și folar, o prăjitură care are în mijloc un ou fiert.
În Franța, în ziua de Paște, clopotele sună și oamenii se îmbrățișează și își fac urări de viață fericită. La masa de Paște se consumă friptură de ied cu legume, iar copiii caută ouăle ascunse prin casă sau grădină.
În Germania casele se decorează cu flori de primavera, ramuri înmugurite, iar copacii sunt împodobiți cu ouă de decor. Copiii fac întreceri de ciocnit ouă, pe care le rostogolesc prin iarba din curte, cel al cărui ou nu s-a spart, obținându-l și pe cel spart. La sate, fetele oferă ouă roșii băieților care le plac.
În Suedia, mai ales în rural, în Vinerea Mare, băieții trec pe la casele fetelor și le “biciuiesc” cu mlădițe de salcie până când acestea le oferă ceva de băut. În provinciile din vestul Suediei, se fac focuri în aer liber și se lasă scrisori în căsuța poștală sau sub ușă, de multe ori fără a se specifica cine le-a scris.
În Danemarca, copiii primesc ouă de ciocolată, iar cine dorește să primească mai multe scrie o scrisoare sub forma unui mic poem părinților, bunicilor sau prietenilor, fără a o semna. Scrisorile pot fi decorate cu picture ori colaje. Dacă primitorul scrisorii nu ghicește numele celui care a scris-o într-o anumită perioadă de timp, trebuie să-I mai dea un ou de Paște.
În Grecia, Paștele este cea mai mare sărbătoare religioasă, mai importantă decât Crăciunul, în care toată familia merge la Înviere și apoi se adună la masă, unde se consumă miel, dar și o pâine ornatp cu o cruce făcută din ouă roșii numită Christopsomon. În Corfu, se sparg farfurii.
În Australia, simbolul Paştelui este bilby, un mic rozător cu urechi lungi şi nas lung, care seamănă cu iepuraşul. Părinţii ascund ouă de ciocolată şi bilbies în curţile şi grădinile lor, pentru a fi găsite de copii în dimineaţa de Paşti.
În unele zone din Anglia, “dansatorii Morris” fac spectacol în Duminica Paştelui pentru a alunga spiritele rele ale iernii. Ei poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării din paie cu multe flori.
În noaptea de Paşti, în sud-estul Finlandei, copiii merg prin localităţi însoţiţi de un instrument muzical gălăgios. Zgomotul semnifică sfârşitul unei săptămâni tăcute. Cel mai vechi şi mai neobişnuit fel de mâncare tradiţional finlandez este mämmi, un terci de ovăz făcut din apă şi secară dulce.
