„De fapt nu este atât de greu cum se crede văzut din afară. Avem toţi puşti şi ne plasăm la patru metri distanţă de condamnat, separaţi de o barieră de un metru. Ochim, apăsăm pe trăgaci şi asta e tot”. Cu o rutină înspăimântătoare aşa îşi prezintă confesiunea unul din numeroşii călăi care în fiecare an execută în China mii de condamnaţi la moarte, notează ziarul ABC, citat de Agerpres.
Deşi autoritarul regim de la Beijing nu dezvăluie cifra celor executaţi anul acesta – peste 2.000 potrivit calculelor lui Amnesty International – neobişnuita mărturie a călăului Hu Xiao a fost publicată într-un ziar chinez dezvăluind astfel unul din cele mai bine păstrate secrete ale ţării. În pofida cenzurii însărcinată să vegheze asupra temelor cele mai sensibile, ziarul Beijing Ribao a publicat luni un interviu cu acest soldat, având 19 ani de experienţă în executarea condamnaţilor.
Poate tocmai din cauza acestei îndelungate cariere profesionale de aproape 20 de ani, Hu Xiao a vorbit fără patimă şi cu o monotonie ce trăda rutina. „În execuţii, condamnaţii trebuie să se pună în genunchi, dar majoritatea sunt atât de speriaţi încât se prăbuşesc într-o parte”, a explicat călăul care a povestit şi câteva anecdote mai mult sau mai puţin curioase. Precum cea a soldatului condamnat pentru crimă care s-a ridicat şi a fugit spre plutonul de execuţie. „Rezultatul a fost ochirea unei ţinte în mişcare”, a spus laconic Hu, care susţine cu tărie legea pedepsei cu moartea, în vigoare în China şi în alte 23 de ţări care anul trecut au pus în aplicare numeroase execuţii.
„Toţi condamnaţii primesc ceea ce merită pentru crimele lor”, s-a justificat călăul pentru care executarea condamnaţilor a devenit „de mult timp o sarcină de rutină”. Este adevărat că prima oară când a trebuit să tragă într-un condamnat a avut emoţii: i-a fost teamă că nu va nimeri ţinta. „Îmi era teamă că nu nimeresc, iar colegii vor râde de mine”. Înainte de a face parte dintr-un pluton, colegii mai în vârstă l-au pus asiste în prealabil la câteva execuţii şi să inspecteze trupurile neînsufleţite pentru a se asigura că toţi condamnaţii sunt morţi.
Un număr de 96 de ţări au abolit pedepasa cu moartea. Totuşi Amnesty International a contabilizat 23 de ţări care au executat 527 de persoane anul trecut, ceea ce presupune înmulţire a ţărilor, dar o scădere a cifrei de execuţii faţă de cele 714 desfăşurate anul anterior. Sunt cifre care nu includ China unde execuţiile sunt estimate cu miile din cauza ermetismului regimului. Din 2004, când deputatul Chen Zonglin a recunoscut că anual sunt executaţi circa 10.000 de deţinuţi, China a redus aplicarea pedepsei capitale prin controale legale mai mari. Precum revizuirea tuturor sentinţelor de către Curtea Supremă, care a găsit probleme la 15 la sută din sentinţele dictate în 2008 şi interzicerea confesiunilor smulse sub tortură. Dintr-o mai mare grijă umanitară, China a început să introducă injecţia letală în locul plutonului de execuţie.
Majoritatea execuţiilor sunt pentru crime violente sau jafuri, alături de traficul de droguri şi corupţie. În prezent judecătorii chinezi pot condamna la moarte pentru 68 de crime din care 44 fără violenţă. Beijingul prevede să renunţe la execuţie în cazul a 13 „crime economice”, care nu implică vărsare de sânge. Scăderea numărului de execuţii nu înseamnă că pedeapsa capitală va dispărea în China, unde regimul comunist menţine un riguros control politic asupra societăţii, iar majoritatea populaţiei sprijină legea talionului „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”.
