Se profilează două Camere, dar se reduce numărul de aleşi de la 471 la 388. Se vor schimba şi regulile de alegere a parlamentarilor. Rămâne însă în aer, în continuare, reorganizarea administrativ-teritorială.
D eşi preşedintele Traian Băsescu şi-ar fi dorit un Parlament unicameral şi maximum 300 de aleşi, aşa cum a rezultat şi din referendumul din 2009, PDL este nevoit să se mulţumească, din diverse motive, cu mai puţin. Înainte de toate, ideea desfiinţării unei Camere nu a fost, de la început, susţinută de UDMR, dar nici de PSD şi PNL. Cum pentru un Parlament unicameral ar fi necesară revizuirea Constituţiei, iar acest lucru nu poate fi realizat în lipsa unui sprijin şi din partea opoziţiei, democrat-liberalii sunt puşi în situaţia de a ignora, iarăşi, doleanţele preşedintelui şi de a se mulţumi cu reducerea numărului de aleşi, reducere care poate fi operată prin schimbarea unei legi „simple”, şi nu a legii fundamentale. Ca să nu mai spunem că, dincolo de declaraţiile publice, nici toţi democrat-liberalii nu erau încântaţi de ideea de a se împuţina numărul de locuri din Parlament.
Totuşi, pentru a lăsa măcar impresia că luptă pentru transpunerea dorinţei lui Traian Băsescu şi a românilor, premierul Emil Boc invită în continuare opoziţia să se alăture PDL în demersul de revizuire a Constituţiei şi de „modernizare a sistemului politic românesc”.
Cum vor fi aleşi cei 388 de parlamentari
Senatul va avea 88 de membri, faţă de 137, câţi sunt în prezent. Concret, vor fi câte doi senatori pentru fiecare judeţ şi câte un senator pentru fiecare sector al Capitalei, aşa cum a propus UDMR. Senatorii vor fi aleşi printr-un sistem uninominal majoritar: mandatul va fi adjudecat de către candidatul plasat pe primul loc, indiferent dacă a obţinut sau nu jumătate plus unu din numărul de voturi din judeţ sau sector.
În schimb, alegerile pentru Camera Deputaţilor se vor desfăşura după alte reguli: 65% din mandate vor fi adjudecate direct (de candidaţii are au obţinut cele mai multe voturi în colegiu), iar 35% din mandate se vor repartiza celor înscrişi de partide pe liste naţionale de compensare. Faţă de cifrele avansate în cazul Senatului, cele pentru Camera Deputaţilor pot suferi însă unele modificări, în condiţiile în care liderii coaliţiei mai au programate discuţii pe această temă (prima dintre ele, chiar mâine) şi spun că aşteaptă şi primele rezultate ale recensământului, pentru a vedea mai exact cu cât a scăzut populaţia României şi, în consecinţă, care ar urma să fie scăderea „naturală” a numărului de parlamentari. Potrivit liderului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, va fi conservat numărul de deputaţi (18) care reprezintă minorităţile, altele decât cea maghiară. Merită menţionat că, pe tema modalităţii de compensare, PDL pare să fi suferit o nouă înfrângere în faţa UDMR. Mai exact, democrat-liberalii ar fi vrut ca mandatele neadjudecate direct să fie distribuite candidaţilor plasaţi pe locul doi în colegii.
Se amână alegerile locale, dar şi reorganizarea
Tot în şedinţa de ieri, liderii coaliţiei au convenit comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale, prin amânarea primelor, până în noiembrie 2012.
Deşi laitmotivul şedinţei a fost cuvântul „compromis” – cel puţin aşa au avut grijă să transmită public liderii UDMR -, PDL pare să fi suferit încă o înfrângere pe subiectul reorganizării administrativ-teritoriale. „Dacă nu există consens, nu se face. Consens nu există. Deci se amână”, a precizat sec preşedintele UDMR, ministrul Kelemen Hunor.
Nici liderii UDMR, nici premierul Emil Boc nu au exclus definitiv varianta ca reducerea numărului de parlamentari şi comasarea alegerilor să fie realizate prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament. „Când vom avea proiecte într-o formă concretă, vom discuta mai multe detalii”, a declarat Boc. În schimb, Varujan Pambuccian a spus că „nu se va face nimic prin asumarea răspunderii Guvernului”.
Opoziţia a anunţat deja că, în cazul în care se va merge pe o nouă angajare a răspunderii, va depune moţiune de cenzură. Aceasta în condiţiile în care şi partidele din opoziţie au spus că susţin ideea reducerii numărului de parlamentari. Ba chiar au depus şi proiecte de lege în acest sens, proiecte îngropate însă în Parlament.
Vorbind în numele USL, liderul PNL, Crin Antonescu, a apreciat ieri că nu ar fi constituţională varianta în care fiecare judeţ, indiferent de mărime, ar fi reprezentat de doi senatori. 
