Ultima găselniţă în materie de cheltuire a banilor publici dintr-un buget afectat de criză este realizarea unui manual de identitate vizuală a Primăriei Capitalei, proiect pentru care se vor aloca aproape 100.000 de euro. Aceasta în condiţiile în care edilii se plângeau, până nu demult, că nu vor mai putea acoperi costurile cu subvenţionarea căldurii pe timp de iarnă şi că fiecare bucureştean va trebui să se descurce aşa cum poate.
Contractul pentru realizarea manualului de identitate vizuală a fost câştigat de firma SC Scutaru Strategic Consulting SRL, cu un singur angajat şi un profit de peste 173.000 de lei în 2010. Societatea aparţine lui Teodor Codrin Scutaru, care a deţinut mai multe funcţii publice: consilier la Ministerul Integrării Europene (2003-2006), consilier la Cancelaria premierului (2006-2007) şi consilier personal al secretarului de Stat pentru învăţământ preuniversitar de la Ministerul Educaţiei (2007-2008).
Contactat de România liberă, Scutaru nu a putut oferi mai multe detalii despre proiect, motivând că se afla la o conferinţă în străinătate. Detalii nu a putut oferi nici viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu, care a cerut o zi pentru a se documenta despre acest proiect.
Ce este manualul de identitate vizuală?
Singurele explicaţii au fost date recent de reprezentanţi ai municipalităţii care au precizat: „Primăria Generală a Municipiului Bucureşti (PMB) are o preocupare constantă pentru creşterea coerenţei vizuale pentru a oferi un standard optim în utilizarea elementelor de semnătură, logo, heraldică, slogan şi a celorlalte elemente care ţin de imaginea generală a PMB”. Manualul urmează să fie editat în 1.000 de exemplare pe suport de hârtie şi alte 1.000 pe suport electronic. Manuale de acest tip mai au şi alte instituţii ale statului, cum ar fi Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. În general, un astfel de manual conţine modul în care trebuie să arate tot ceea ce produce organizaţia – hârtie de scris, uniforme, clădiri, vehicule etc.
Alte proiecte exorbitante
Acesta nu este singurul proiect pe care Primăria cheltuieşte sume mari de bani, dat fiind că primarul Oprescu a mai avut şi alte idei cu care dorea să rupă gura târgului. Cel mai costisitor este proiectul autostrăzii suspendate, despre care tot vorbeşte din campania electorală şi ale cărei costuri ar fi cuprinse între 500 de milioane de euro (varianta cea mai ieftină) şi 1,4 miliarde de euro (cea mai scumpă). Proiectul prevede un tunel pe sub parcul Herăstrău şi mai multe pasaje subterane şi supraterane.
Luna aceasta, Comisia de Urbanism din Primărie a dat undă verde unui nou pasaj subteran la Piaţa Presei, dinspre DN1 spre centru. Pasajul, în formă de Y, va începe pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti şi se va bifurca sub Piaţa Presei.
Un alt proiect de infrastructură promovat de Oprescu este străpungerea Ciurel, care ar urma să facă legătura între Autostrada Bucureşti-Piteşti şi Autostrada Soarelui. ONG-urile au criticat însă proiectul pentru că, în opinia lor, noua şosea ar creşte traficul într-un oraş deja supraaglomerat de maşini şi ar spori poluarea.
Alte proiecte cu utilitate îndoielnică sunt un nou portal web al Primăriei Capitalei în valoare de 125.000 de euro, statuia lui Carol I de aproape trei milioane de euro, ceasuri stradale aurii de 900.000 de euro.
Recent, s-a discutat despre readucerea la aprobare a unui proiect de reabilitare a fântânilor din zonele Unirii şi Tineretului, pentru care municipalitatea ar fi urmat să achite 14 milioane de euro. Proiectul a fost însă retras în urma numeroaselor critici din presă.
