România este pe locul 4 în lume în ceea ce priveşte viteza accesului la internet. Cu toate acestea, numărul românilor care utilizează internetul este relativ scăzut, în condiţiile în care acesta este esenţial pentru dezvoltarea economică a oricărui stat.
Conform directorului de cabinet al ministrului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Emil Zahan, ministerul din care face parte are o strategie clară de a asigura infrastructura necesară informării şi luării deciziilor în conformitate cu perioada în care ne aflăm. „Suntem într-o amplă campanie de alfabetizare digitală, de incluziune digitală şi am identificat problematica la nivel local”, a declarat Emil Zahan, miercuri, în cadrul conferinţei INET Bucureşti. El consideră că „există nevoia unei culturi informaţionale care să fie introdusă în curricula de învăţământ până la cel mai înalt nivel”.
Alfabetizarea digitală, pe agenda Uniunii Europene
În România, internetul nu este un lux, ci o necesitate. Alfabetizarea digitală este esenţială, fiind la fel de importantă ca încrederea în mediul online. „Oamenii trebuie să aibă încredere că sunt protejaţi online şi offline”, a declarat Neelie Kroes, Comisarul european pentru Digital Agenda, în cadrul aceleiaşi conferinţe. „Lucrăm la o strategie privind securitatea pe internet, care va cuprinde o serie de măsuri obligatorii. Drepturile şi libertăţile omului sunt esenţiale, de aceea ele trebuie impuse şi pe internet”.
Care este viitorul Internetului în România?
80% din afaceri vor fi pe tablete în următorii doi ani, crede Radu Jugureanu, eContent Department Manager în cadrul SIVECO. În ianuarie 2010, în România existau aproximativ 7 milioane de utilizatori ai Internetului. Ţara noastră se află pe locul 38 în lume în privinţa numărului de persoane care utilizează Facebook. „Portalul educaţiei româneşti, edu.ro, este unul dintre cele mai căutate şi populate medii de informare pentru sistemul educaţional. Însă am dezvoltat şi o industrie de tip copiazădeaici.ro, care este sport naţional. Internetul este nefiltrat”, a adăugat Jugureanu.
Care este situaţia concretă în ţara noastră?
În România există un deficit enorm de cerere pentru Internet. Conform lui Iosif Octavian Popa, consilier prezidenţial, 55% dintre români nu au folosit niciodată internetul (66% dintre aceştia fiind din mediul rural), iar 47% spun că nici nu au nevoie de asta. În anul 2007, internetul câştiga mai mult teren în rândul populaţiei decât în Grecia, Slovacia sau Bulgaria. În 2011, România a ajuns pe ultimul loc din UE. Preţurile internetului sunt printre cele mai micii din Europa, iar problema este lipsa computerelor, consideră Iosif Octavian Popa, care a continuat: „Unde suntem, însă? În faza în care internetul prin fir a ajuns serviciu de masă. Acum, internetul mobil furnizează segmente de creştere. Vom fi „internet of things”, vom avea maşini şi frigidere conectate la internet cu ajutorul unor aplicaţii”.
Telecentrele, o strategie care pare să funcţioneze
Telecentrul nu este un call center, ci defineşte orice loc public în care oamenii pot primi ajutor în utilizarea tehnologiei şi a internetului, cum ar fi bibliotecile digitale sau punctele de acces public la internet. Laurenţiu Bunescu, Project Manager la Fundaţia EOS România, a declarat că, în ţara noastră, campania de înfiinţare a telecentrelor a avut un succes considerabil: „20.000 de oameni au intrat în telecentre, într-o săptămână, în 500 de locaţii din ţară şi au utilizat internetul pentru prima dată.”
Biblionet.ro, un alt proiect aflat în plină dezvoltare
IREX este o organizaţie americană non-profit, cu filială în România, care a implementat programul Biblionet.ro. Paul Andre Baran, Project Manager în cadrul programului Biblionet.ro, a declarat că acest program este un cadou pentru România, scopul său fiind accesul la internet în orice bibliotecă publică. „Avem 1200 de bibliotecari formaţi, 900 fiind în mediul rural. Vrem să dotăm peste 2000 de biblioteci publice în România”, a declarat Baran.
