Într-un dialog cu oamenii de afaceri din România, președintele Klaus Iohannis a spus că nu crede că există vreun investitor străin care să „vrea să țină jos capitalul românesc”.
La dezbaterea organizată de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), șeful statului a avut o intervenție neobișnuit de fermă în favoarea investitorilor străini și a unui stat care să intervină cât mai puțin în economie.
„Capitalul românesc nu poate fi puternic prin intervenția statului. Nu cred că funcționează dacă un ministru vine și spune: făceți, domle, un contract și cu ăștia”, a afirmat Iohannis. Șeful statului a inventariat trei capcane, care ar trebui evitate:
- Contrapunerea sectorului public împotriva celui privat.
- Contrapunerea investitorilor români împotriva celor străini
- Dorința partidelor care ajung la guvernare de a impresiona. „Distrug predictibilitatea”, a susținut șeful statului.
„Ne dorim un stat intervenționist sau liberă inițiativă? Eu sunt pentru liberă inițiativă”, a explicat Klaus Iohannis. Într-un discurs relativ neobișnuit – Iohannis a vorbit liber, răspunzând întrebărilor puse antreprenori – el a susținut că ar trebui „analizat” dacă nu cumva politicile intervenționiste din Europa au făcut ca acest spațiu să nu iasă nici acum din criză. „Resping categoric tentativele populiste de a pune în opoziție companiile multinaționale cu întreprinderile mici și mijlocii românești. Capitalul românesc se va consolida cu cât cooperarea cu investitorii străini era mai strânsă”, a apreciat șeful statului.
Declarațiile sale vin la circa trei luni după o serie de atacuri ale liderilor PSD împotriva multinaționalelor. În februarie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut că are informaţii potrivit cărora corporaţiile multinaţionale şi-au "stimulat" şi îndemnat angajaţii să protesteze, fără a prezenta nicio probă în acest sens. "Am auzit tot felul de zvonuri la televiziune cum corporaţii multinaţionale, şi chiar şi naţionale, au finanţat şi au stimulat şi au îndemnat proprii angajaţi să iasă la aceste manifestaţii", a afirmat Dragnea, în 19 februarie. Preşedintele PSD i-a cerut şefului Comisiei SRI din Parlament, Adrian Ţuţuianu, informaţii suplimentare pe această temă.
Guvernele trec, infrastructura rămâne
În cadrul discuțiilor cu Iohannis, mai mulți vorbitori – inclusiv cei reprezentând Ford România și Renault – s-au plâns de costurile ridicate generate de infrastructura proastă. „Niciun sector nu poate perfoma în lipsa infrastucturii, indiferent prin ce mijloace am încerca să-l susţinem. Constat cu îngrijorare că Guvernele trec, dar problemele infrastructurii rămân, în ciuda faptului că nu banii lipsesc, nici cei naţionali, nici cei europeni", a răspuns Iohannis. El a mai afirmat că un important criteriu de performanţă pentru orice guvern este absorbţia fondurilor europene şi implementarea proiectelor de investiţii şi nu creşterea salariilor bugetarilor. Totuși, el a spus că salarizarea „trebuie îmbunătățită”.
Mediul privat nu mai poate susține administrația
Președintele CCIR, Mihai Daraban, i-a spus președintelui Iohannis că, în prezent, România „se confruntă” cu al doilea val de migrație: din mediul privat în cel de stat. El a avertizat și asupra faptului că economia România nu va mai avea capacitatea să susțină administrația publică, iar aceasta trebuie „reconsiderată”. „Nu ne putem permite 42 de unități județene”, a apreciat Daraban, care a arătat că un model de reorganizare ar putea în jurul curților de apel, care sunt „decent împărțite și sunt bazate pe mobilitatea cetățeanu