Săptămâna trecută, euro părea salvat. Acum, din cauza anunţului premierului grec, Giorgios Papandreou, privind realizarea unui referendum naţional în legătură cu pachetul de salvare pentru ţara sa, moneda unică este şi mai aproape de prăpastie. Cu toate acestea, experţii germani spun că aceasta ar putea fi mişcarea corectă, relatează Der Spiegel.
Liderii celor mai puternice economii din lume au început să sosească miercuri noaptea pe coasta de sud a Franţei pentru summit-ul G20 de joi. Gazda summitului, Nicolas Sarkozy, speră că va atrage atenţia liderilor privind creşterea fondului european de salvare, însă succesul întâlnirii este pus sub semnul întrebării. Anunţul lui Papandreou privind organizarea unui referendum i-a şocat şi înfuriat pe potenţialii binefăcători ai Greciei şi a aruncat în haos piaţa globală.
Veştile au venit după mai puţin de o săptămână după întâlnirea de vârf de la Bruxelles, în urma căreia s-a decis tăierea datoriilor Greciei cu 50%, oferirea a încă 130 de miliarde de euro Greciei şi mărirea fondului european de salvare până la suma de 1000 de miliarde de euro. Pieţele s-au calmat imediat, iar euro a început să câştige teren în faţa dolarului.
Pericol pentru zona euro
Anunţul premierului grec a transformat optimismul într-un pesimism adânc. Dacă cetăţenii greci, frustraţi de măsurile de austeritate, vor vota împotriva înţelegerii privind planul de salvare, Grecia va intra în faliment. Pieţele vor rămâne la fel de nervoase până va fi aflat rezultatul referendumului, iar moneda unică se va afla şi mai aproape de prăpastie.
Şi pentru ca pericolul să fie şi mai mare, băncile germane au anunţat miercuri că au anulat acceptarea tăierii datoriilor greceşti cu 50% până după referendum.
Încă nu a fost stabilită data referendumului, însă unii oficiali greci au declarat că acesta ar putea avea loc până la sfârşitul anului.
Ce au scris ziarele germane despre situaţia din Grecia?
„Financial Times Deutschland”
„Sunt mulţi care şi-au pus, începând de luni, nepoliticoasa întrebare: a înnebunit primul ministru grec? Răspunsul este nu. Papandreou a recunoscut că se află cu spatele la zid, aşa cum nu a fost niciodată. Şi că va avea la fel de multe probleme dacă îi va întreba pe greci în legătură cu pachetul de salvare decât dacă va urma calea măsurilor de austeritate. Criza din Grecia a devenit o criză a democraţiei. Iar Papandreou a ales prima opţiune.
Există multe aspecte care pot fi criticate. Lipsa de coordonare cu partenerii europeni; lipsa aparentă a unui plan real pe care să-l prezinte conaţionalilor săi. Şi mai mult decât atât, indiferenţa faţă de daunele colaterale pe care le-a provoca un vot negativ Europei şi monedei unice.
Este un pariu riscant. Cu toate acestea, dacă Papandreou va fi capabil să-şi convingă poporul de corectitudinea măsurilor sale, atunci eforturile de salvare se vor afla pe un teren mult mai solid decât până acum.”
Ziarul german de centru-stânga, „Suddeutsche Zeitung”
„Indiferent cât de mult poate să doară acest aspect, politicile greceşti nu mai reprezintă doar problema grecilor… Soarta Greciei determină soarta tuturor celor 16 state din zona euro. Şi dacă este adevărat că viitorul Uniunii Europene este legat indiscutabil de moneda unică, atunci întregul proiect este în pericol. Summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută este expresia responsabilităţii pe care Europa este gata să şi-o asume în cazul Greciei. Dar unde este responsabilitatea Greciei pentru Europa?
Prin decizia sa, Papandreou a aruncat din nou Europa în starea de incertitudine în care se afla înainte de summit. Şi dacă exista posibilitatea luării unor măsuri în ultimele săptămâni, acum nimic nu mai pare posibil. Ce paşi s-ar putea face, dacă nimeni nu va şti, timp de câteva săptămâni, poate chiar luni, dacă Grecia va rămâne sau nu în zona euro?”
Cotidianul conservator „Die Welt”
„Ieşirea Greciei din zona euro nu pare a fi decât o chestiune de timp. Asta nu înseamnă sfârşitul solidarităţii europene. Grecia va avea în continuare nevoie de sprijinul partenerilor săi. Însă o astfel de ieşire nu ar fi decât o confirmare târzie a realităţilor economice. Doar cu o monedă naţională, Grecia va avea o şansă reală de a-şi creşte competitivitatea prin deprecierea monetară.
Însă nici acest pas radical nu va linişti Europa. Teama că Italia se va clătina şi ea îngrijorează de mult pieţele financiare. Va trebui sau nu Italia, îmbolnăvită de datorii, să se adăpostească sub fondul de salvare? Nici una dintre rezoluţiile UE de pânăa cum nu sunt adecvate. Apoi va începe coflictul dintre Franţa şi Germania privind disponibilitatea de a da sau nu tot ce avem pentru a salva ţările afectate de criza datoriilor. Iar asta ar însemna că măsurile pe care le-a respins cu succes, până acum, cancelarul Angela Merkel vor ajunge din nou în prim-plan.
Primul ministru grec pare că joacă la o ruletă în care a pariat totul pe un singur număr. Şi se pare că nu este singurul astfel de jucător dintre liderii europeni.”
Cotidianul de centru-dreapta „Frankfurter Allgemeine Zeitung”
„Papandreou, care s-ar putea prăbuşi oricând, joacă pe sistemul „totul sau nimic”. Iar aceasta i-ar putea determina pe mulţi dintre germani, care nu se mai simt reprezentaţi de unanimitatea partidelor politice în legătură cu problemele europene, să se întrebe de ce grecii au voie să voteze în legătură cu pachetul de salvare, în timp ce ei nu pot să voteze. şi se vor întreba dacă vor cu adevărat, ei şi copiii lor, să cheltuie miliarde pentru ajutorarea altora. Ar putea deveni clar de ce indignarea privind ştirile de la Atena este atât de mare la Berlin.”
Cotidianul de stânga „Die Tageszeitung”
„Predicţiile conform cărora grecii vor respinge pachetul de salvare sunt premature. Cei mai mulţi dintre ei ştiu că ţara va intra în faliment până în noiembrie fără măsurile de salvare. Însă ştiu şi faptul că tăierea datoriilor de pe 26 octombrie nu le va garanta evitarea unui dezastru final. Este clar pentru toată lumea că măsurile dure de austeritate care le umbresc viitorul vor continua.
Pentru a mobiliza votanţii, Papandreou trebuie să sublinieze faptul că tăierea datoriilor Greciei este o promisiune că statul grec nu va ieşi din zona euro. O revenire la drahmă este un scenariu de coşmar pentru două treimi din populaţia Greciei. Însă nici acceptarea pachetului de salvare nu va duce la încheierea protestelor în privinţa măsurilor de austeritate. Papandreou va fi în continuare sub presiune, chiar dacă va ieşi victorios.
Cotidianul financiar „Handelsblatt”
„Va fi, probabil, cel mai bine pentru Europa dacă primul ministru grec, Girgios Papandreou, va pierde votul de încredere din partea Parlamentului la sfârşitul acestei săptămâni. Zona euro s-ar putea concentra asupra unor ţări ca Irlanda sau Portugalia, care sunt determinate să contribuie la fondul de salvare.
Intern, Grecia este atât de divizată, încât nimeni nu poate fi sigur că acolo mai există dorinţa de supravieţuire. Şi o persoană care se îneacă şi care îşi dă la o parte salvatorii nu poate fi salvată.
Întrebarea este dacă putem să aşteptăm până la referendum şi dacă ne putem imagina încă un sfert de an de incertitudine. Politicienii din zona euro nu au altă posibilitate decât să facă tot posibilul să evite suspansul care ar putea să dureze câteva luni. Iar această încercare ar putea avea succes dacă iresponsabila opoziţie conservatoare ar fi pusă la punct. Europa ar putea schimba foaia şi ar putea începe să şantajeze Grecia cu recuperearea ajutorului oferit, în cazul în care statul elen nu şi-ar pune lcururile la punct. Însă această startegie ar fi, de asemenea, destul de riscantă şi ar însemna o nouă aşteptare”.
