Lumea academică din Olanda este şocată, după ce au ieşit la iveală o serie de fraude fără precedent. Acestea s-ar putea transforma în cel mai mare caz de fraudă academică din istorie, relatează rnw.nl.
Diederik Stapel, profesor de psihologie socială, a fost acuzat că a fabricat datele care au stat la baza a zeci de articole ştiinţifice apărute în paginile unor reviste de specialitate de renume mondial.
Universitatea Tilburg l-a suspendat pe Stapel la începutul lunii spetembrie, după ce a ieşit la iveală faptul că a folosit date fictive în studiile sale. Cercetările ulterioare au demonstrat că profesorul olandez, care a lucrat şi pentru universităţile din Groningen şi Amsterdam, a falsificat datele publicate în peste 30 de publicaţii ştiinţifice prestigioase. Anchetatorii cercetează alte 130 de publicaţii şi 24 de capitole din cărţile de specialitate.
Profesorul Pim Levelt, şeful comitetului de anchetă, a descris cazul ca fiind „de amploare şi incredibil. Afectează teribil de mult statutul lumii ştiinţifice din Olanda. Cazul va stârni reacţii peste tot în lume”.
Cercetările au ajuns la gunoi
Diederik Stapel şi-a construit numele cu o serie de studii raportate la scară largă, care au ajuns la gunoi de îndată ce falsificarea datelor a ieşit la iveală.
Academicienii olandezi se declară şocaţi de rezultatele investigaţiei. Universităţile din Groningen şi Tilburg îşi unesc forţele pentru a face faţă acuzaţiilor presei, iar Universitatea din Amsterdam se gândeşte la o modalitate de a anula diploma de doctoral a lui Stapel.
Sijbolt Noorda, preşedintele Asociaţiei Universităţilor din Olanda, a declarat că a fost luat prin surprindere de metodele şi de natura calculată a fraudei care a fost perpetuată.
„Este de necrezut că cineva s-ar fi putut angaja într-o asemenea înşelăciune sistematică. Acesta nu este un caz de tentaţie izolată, într-un moment de slăbiciune. Este vorba despre ani şi ani de eforturi sistematice de realizare a unor experimente false”.
Cum opera?
Diederik Stapel pregătea un studiu împreună cu un colaborator (de obicei un tânăr cercetător) şi insista să aplice singur chestionarele în şcolile unde, conform afirmaţiilor sale, avea contacte bune. După câteva săptămâni, Stapel îi prezenta colaboratorului rezultatele presupusului studiu. Dacă cineva dorea să vadă chestionarele completate, Stapel spunea că datele nu se mai aflau pe hârtie. De fapt, descoperirile erau produsele propriei sale imaginaţii.
Abuz de putere
Pim Levelt a declarat: „Stapel s-a folosit de poziţia sa pentru a-şi intimida studenţii. Dacă ei puneau prea multe întrebări incomode, el răspundea că „merit încrederea voastră”. Chiar mai rău: el le-a spus studenţilor de multe ori că aceştia îl fac să se îndoiască de faptul că sunt potriviţi pentru a ocupa postul de candidat la doctorat”.
Ce a declarat Stapel?
Conform declaraţiilor lui Pim Levelt, frauda îi aparţine în totalitate lui Diederik Stapel, colaboratorii săi nefiind conştienţi de practicile sale.
Conform unei declaraţii scrise după ce a fost înlăturat din funcţie, Stapel a adoptat un ton smerit: „Îmi dau seama că mergând pe această cale, mi-am lăsat colegii furioşi şi confuzi şi am aruncat o umbră asupra domeniului meu de activitate: psihologia socială. Este un lucru de care mă ruşinez şi pe care îl regret enorm.” El a continuat: „Nu am fost capabil să cercetez, să public, să fiu mai bun decât atât. Am vrut prea multe lucruri dintr-o dată”.
Cazuri de fraudă intelectuală din România
Printre cele mai mediatizate cazuri din România se află cel al fostului ministru al Sănătăţii, Mircea Beuran, care, împreună cu alţi colaboratori, a publicat cartea „Ghidul medicului de gardă” în 1997. În septembrie 2003, dată la care Mircea Beuran era ministru al Sănătăţii, o comisie numită de Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti a ajuns la concluzia că „Ghidul medicului de gardă” reprezintă un plagiat, fiind o traducere a volumului „On Call – Principles and Protocol” al autorilor americani G.M.Jillis, S.A.Marshall şi J. Ruedy, apărută în 1989.
Beuran şi-a pierdut atât funcţia de profesor universitar, cât şi pe cea de ministru. La scurt timp, el a câştigat în instanţă dreptul de a se întoarce la catedră. La data de 17 ianuarie 2006, Mircea Beuran l-a operat pe Omar Hayssam, suspect de cancer la colon, în spitalul penitenciarului Rahova.
