Una dintre cele mai oribile sintagme din istorie a fost folosită de către Germania nazistă pentru a desemna fiinţele umane ale căror vieţi sunt neimprotante sau care trebuie să fie pur şi simplu ucise: Lebensunwertes Leben sau „vieţi care nu merită trăite”.
Termenul a etichetat la început bolnavii mintal, apoi persoanele de „rasă inferioară”, devianţii sexuali şi duşmanii poporului din interior sau din exterior, relatează publicaţia americană The Atlantic.
Încă de la începutul războiului, o parte a poliţiei naziste a ucis civili în masă, vânându-i în special pe evrei. Această vânătoare s-a transformat, către sfârşitul războiului, în „soluţia finală” a lui Hitler: exterminarea completă a evreilor.
Campania de exterminare a început cu trupele morţii Einsatzgruppen în est, care au ucis peste 1 milion de oameni prin masacre, apoi a continuat cu lagărele de concentrare şi cu cele de exterminare.
În 1945, trupele Aliate au descoperit lagărele de concentrare şi rezultatele politicii naziste: sute de mii de prizonieri înfometaţi şi bolnavi şi tot atâtea cadavre, precum şi dovezile existenţei unor crematorii şi camere de gazare, mii de gropi comune şi cercetări provenite din realizarea unor experimente medicale îngrozitoare. Naziştii au ucis peste 10 milioane de oameni în această manieră, dintre care 6 milioane au fost evrei.
Mai multe fotografii, pe theatlantic.com .