România mai are doar nouă luni pentru a modifica legile privind retrocedarea proprietăţilor confiscate de comunişti, potrivit unei decizii emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Ţara noastră este pe locul I în ceea ce priveşte nerespectarea dreptului de proprietate între cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei şi pe locul trei în clasamentul violării dreptului la un proces echitabil, după Rusia şi Ucraina, se arată într-un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). „Acest sistem disfuncţional a eşuat constant, ceea ce a dus la peste 255 de violări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 2005 încoace. În 2010, CEDO şi-a pierdut răbdarea şi a dat prima hotărâre-pilot împotriva României”, susţine Andrei Popovici, autorul raportului.
Hotărârea-pilot înseamnă că CEDO nu mai decide de la caz la caz, ci doreşte schimbarea în sine a sistemului de retrocedare a proprietăţilor şi acordare a despăgubirilor aferente. Drept urmare, a îngheţat pentru 18 luni alte 644 de cazuri de restituire provenite din România, până la remedierea internă a situaţiei. „Cronometrul a pornit la 12 ianuarie 2011. Ne aflăm acum la jumătatea perioadei şi intrăm în criză de timp. Guvernul şi Parlamentul României trebuie să acţioneze imediat”, afirmă raportul CRPE.
Legislaţie excesivă şi corupţie
Printre problemele-cheie care afectează restituirea proprietăţilor se numără: instabilitatea legislativă, blocarea soluţiilor juridice prin introducerea de soluţii administrative, decizii administrative neaşteptat de lente, neexecutarea hotărârilor instanţelor, aşteptări interminabile pentru despăgubiri. „Nu există termene pentru procesarea solicitărilor de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor; Fondul Proprietatea a fost listat târziu la bursă şi a rămas aproape complet fără lichidităţi, se înregistrează întârzieri în procedura de plată a despăgubirilor, Comisia Centrală pentru Despăgubiri prelucrează cazurile în ordine aleatoare, ceea ce poate duce la discriminare şi corupţie”, menţionează Andrei Popovici. Mai mult, ţara noastră are o legislaţie excesivă în domeniul proprietăţii, cu prevederi care fie se contrazic, fie sunt confuze.
România riscă sancţiuni în cazul în care nu respectă hotărârea CEDO. Consiliul Europei poate decide încetarea calităţii de membru, dar această sentinţă extremă nu a fost aplicată până acum nici unei alte ţări. „Dacă România cooperează, dar nu manifestă tragere de inimă în implementarea hotărârii-pilot, este mai puţin probabilă o pierdere a dreptului de vot în Consiliul Europei, dar pierderea reputaţiei internaţionale este aproape sigură. Apoi, va fi bombardată cu noi hotărâri care desemnează încălcarea Convenţiei, s-ar putea deschide din nou porţile în faţa unui flux de decizii de condamnare. Deci, noi cazuri, noi probleme, noi scandaluri – tocmai la timp pentru alegerile din 2012„, susţine documentul publicat de CRPE.
Guvernul are în pregătire o lege care să înglobeze şi lămurească toate problemele ridicate de toate actele normative din ultimii 20 de ani, dar funcţionarii se mişcă extrem de greu. „De exemplu, munca grupului de lucru din 2009 nu s-a concretizat niciodată într-o propunere legislativă, din lipsă de voinţă politică. România mai are 9 luni până la expirarea termenului impus prin hotărârea-pilot nu numai să adopte noi măsuri administrative şi de legislaţie, dar şi să dezbată public substanţa acestora şi să le implementeze”, avertizează Centrul Român de Politici Europene.
– 21 miliarde de euro este suma minimă pe care ar trebui să o plătească România pentru toate cererile de despăgubire legate de legile restituirii, conform estimărilor unei comisii guvernamentale.
