Proiectul vizează protejarea zonei în care se află bujorii de munte.
Agenţia de Protecţia Mediului Mureş şi Direcţia Silvică au început plantarea a 4.000 de puieţi de jneapăn în Parcul Naţional Călimani, într-un proiect finanţat de Comisia Europeană. Plantarea jnepenilor în Parcul Naţional Călimani va dura până la finalul săptămânii şi este o componentă a proiectului „Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani – Gurghiu”, finanţat prin componenta Natură şi Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene. „Acţiunea este o componentă a măsurii de reabilitare a unei suprafeţe de 30 de hectare din habitatul prioritar la nivel european 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo (jneapăn) şi Rhododendron myrtifolium (Bujorul de munte). Acesta reprezintă unul dintre obiectivele majore de conservare la nivelul sitului Natura 2000 Călimani – Gurghiu, întrucât ponderea habitatului este redusă, acesta are un rol ecologic deosebit de important, iar presiunea antropică l-a afectat semnificativ în ultimii ani”, anunţă un comunicat transmis marţi presei de APM Mureş.
Unde vor fi plantaţi puieţii
Potrivit sursei citate, în masivul Reţitiş din Parcul Naţional Călimani vor fi plantaţi 90.000 de puieţi de jneapăn, din care 4.500 în această toamnă, iar în luna octombrie 2012 urmează să fie sădiţi restul de 85.500. „În acelaşi spaţiu au loc lucrări de regenerare a bujorului de munte prin însămânţări în locurile favorabile. Plantările vor fi efectuate în gropi cu compost, cu puieţi de doi ani, produşi de Direcţia Silvică Mureş în pepinieră şi solar în cadrul Ocolului silvic Lunca Bradului. În această zonă, habitatul prioritar definit de cele două specii a fost distrus în perioada anilor ’90, urmare a recoltării şi comercializării lor sub forma plantelor medicinale şi produselor derivate din acestea”, mai arată comunicatul de presă.
Jnepenii, folosiţi drept lemn de foc
Reprezentanţii APM Mureş au precizat că reducerea suprafeţei acestui habitat s-a produs în trecut şi din cauza acţiunilor de defrişare pentru extinderea pajiştilor, prin utilizarea jneapănului ca lemn de foc de către păstori şi turişti, şi prin păşunatul limitrof intens. „Importanţa acestui habitat constă în stabilizarea pantelor, în special a celor acoperite cu grohotiş, rolul de adăpost pentru fauna specifică acestor altitudini, în timpul primăverii şi verii, în special pentru unele specii de păsări sălbatice”, mai spun specialiştii în mediu din Mureş.
