Premierii Franţei şi Belgiei urmează să finalizeze duminică termenii divizării grupului bancar Dexia, al cărui risc de faliment a amplificat necesitatea ca liderii europeni să găsească soluţii de combatere a crizei datoriilor suverane din zona euro, transmite Reuters, citată de Mediafax.
Conducerea Dexia urmează să se reunească la Bruxelles la ora 13:00 GMT pentru a aproba divizarea băncii franco-belgiene, care are o expunere la credite riscante de 700 miliarde de dolari, de peste două ori mai mare decât PIB-ul Greciei.
Dexia, prima bancă victimă a crizei datoriilor statelor din zona euro, a fost nevoită în această săptămână să ceară sprijin guvernamental, din cauza lipsei de lichidităţi, iar acţiunile sale au scăzut cu 42%.
Premierul belgian, Yves Leterme, şi omologul său francez, Francois Fillon, vor participa la discuţiile finale, a declarat un purtător de cuvânt guvernamental, adăugând că va fi prezentă şi o delegaţie din Luxemburg, unde Dexia desfăşoară activităţi importante.
Riscul de prăbuşire a Dexia a amplificat îngrijorarea investitorilor legată de soliditatea băncilor europene şi a coincis cu discuţiile despre o acţiune coordonată în UE pentru recapitalizarea băncilor de pe continent.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, urmează să se întâlnească în această după-amiază cu cancelarul german, Angela Merkel, la Berlin, pentru a rezolva divergenţele privind folosirea Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară pentru rezolvarea crizei care pune în pericol economia mondială.
Unii investitori văd reacţia la problemele Dexia drept un test pentru capacitatea guvernelor europene de a lua măsuri decisive pentru salvarea băncilor, dacă criza datoriilor se agravează.
Agenţia Moody’s a avertizat vineri că ar putea retrograda ratingul „Aa1” al Belgiei din cauza costurilor de susţinere a Dexia.
Reorganizarea Dexia va include separarea de grup a diviziei franceze de finanţare municipală şi unirea acesteia cu banca Caisse des Depots şi Banque Postale din Franţa.
Guvernul belgian vrea să naţionalizeze operaţiunile de retail bancar ale Dexia din Belgia.
Diviziile solide, precum Denizbank din Turcia, vor fi vândute.
În plus, va fi creată o aşa-numită „bad bank”, susţinută prin garanţii de stat, care va deţine obligaţiuni de 95 de miliarde de euro aflate în portofoliul Dexia, între care datorii suverane de 12 miliarde de euro ale ţărilor periferice din zona euro.
Dacă sunt incluse şi instrumente financiare de 7 miliarde de euro, care au la bază credite ipotecare din Statele Unite, Franţa şi Belgia ar putea fi nevoite să ofere garanţii pentru active de până la 200 de miliarde, sumă echivalentă cu peste 55% din PIB-ul Belgiei.
Principalele probleme care vor fi discutate sunt cum să fie separate activele neperformante ale băncii, cât trebuie să plătească Belgia pentru naţionalizarea operaţiunilor bancare belgiene ale Dexia şi dacă şi alte părţi, precum regiunile acestei ţări, să fie implicate în achiziţie.
Acţiunile Dexia au fost suspendate joi după-amiază, după ce s-au depreciat cu 42% într-o săptămână.
