Ştiaţi că există o specie de gândaci care se împerechează cu sticlele de bere? Entomologii Darryl Gwyne şi David Rentz au făcut această descoperire în urmă cu 30 de ani şi acum sunt răsplătiţi cu un premiu Ig Nobel, varianta „trăsnită” a premiului Nobel, scrie BBC News.
Printre laureaţii premiului Ig Nobel, se numără şi primarul capitalei lituaniene, Vilnius, pentru soluţia găsită la parcarea ilegală a automobilelor de lux: zdrobirea lor cu un tanc.
Premiul Ig Nobel pentru Chimie i-a revenit unui japonez, care a arătat cum poate fi folosit wasabi la crearea unei alarme de incendiu.
„Cred în comunicarea între oamenii de ştiinţă şi amatori şi, de aceea, consider că premiile Ig Nobel sunt o iniţiativă bună„, a explicat profesorul Darryl Gwyne, citat de BBC News.
Cei doi entomologi au început să studieze gândacii „bijuterie” (din ordinul Buprestidae, citiţi aici mai multe) accidental, când se aflau pe teren în vestul Australiei. Acolo, au văzut gândaci care încercau să se împerecheze cu cutiile de bere de culoare maro, lăsate pe marginea drumului.
„A fost o întâmplare că am dat peste un caz care este din aria mea de competenţă: selecţia sexuală şi era un exemplu clar în care gândacii masculi îşi găsiseră o pereche nepotrivită”, a explicat profesorul.
Gândacii masculi asociau sticlele de bere cu o femelă uriaşă, iar striaţiile de pe marginea sticlei o asociau cu aripile gândacului-partener.
Citiţi mai jos lista completă a premiilor Ig Nobel
Premiul pentru Fiziologie: Anna Wilkinson, de la Universitatea Lincoln, pentru studiul „Căscatul nu este contagios în cazul ţestoaselor cu tâmple roşii de Florida”
Premiul pentru Chimie: o echipă de la Universitatea Shiga din Japonia, care a calculat care este cantitatea ideală de wasabi care ar trezi oamenii adormiţi, în cazul unei alarme de incendiu- alarma cu wasabi
Premiul pentru Medicină: Împărţit între două echipe care au descoperit că oamenii iau decizii mai bune sau mai proaste în funcţie de cât de urgentă este nevoia lor de a urina
Premiul pentru Psihologie: Karl Halvor Teigen de la Universitatea din Oslo, Norvegia, pentru că a încercat să înţeleagă de ce, în viaţa de zi cu zi, oamenii oftează
Premiul pentru Literatură: John Perry de la Universitatea Stanford, pentru „Teoria Amânării Structurate”- ca să-ţi atingi un ţel mai înalt, trebuie să lucrezi la ceva important, dar foloseşti acel ceva pentru a evita să faci ceva care e chiar şi mai important
Premiul pentru Biologie: Cei doi cercetători care au descoperit că un anume tip de gândac se împerechează cu un anumit brand de bere australiană
Premiul pentru Fizică: Philippe Perrin şi colegii săi care au încercat să explice de ce sportivii care aruncă discul ameţesc, iar cei care aruncă ciocanul, nu.
Premiul pentru Pace: Arturas Zuokas, primariul oraşului Vilnius, pentru că a demonstrat cum poate fi rezolvată problema maşinilor de lux parcate ilegal- să treci cu tancul peste ele
Premiul pentru Matematică: celor care au prezis că vine sfârşitul lumii- în 1954 (Dorothy Martin, SUA), 1982 (Pat Robertson, SUA), 1990 (Elizabeth Clare, SUA), 1992 (Lee Jang Rim, Coreea), 1999 (Credonia Mwerinde, Uganda), 2011 (şi 1994, Harold Camping, SUA)
Premiile sunt acordate de revista de umor Annals of Improbable Research. Anul acesta, a fost cea de-a 21-a ediţie. Criteriul pe care se acordă premiul este ca descoperirea „să facă oamenii să râdă, apoi să-i pună pe gânduri”. Câştigătorii Ig Nobel îşi primesc premiile din mâinile laureaţilor Nobelului.
Citiţi mai multe despre premiile Ig Nobel aici.