Justiţie pentru Ghenosu: nu a primit nici o condamnare în procesul care a ajuns la un record de 70 de termene

Florin Nicolae Ghinea şi încă 18 persoane sunt judecate din 2009 pentru constitu­irea unui grup infrac­ţional. Deşi judecătorii Tribunalului Prahova au programat şi două termene pe săptămână, numărul mare al inculpaţilor şi martorilor din dosar, precum şi tertipurile avocăţeşti au făcut ca procesul să ajungă la un record de 70 de termene. La cel mai recent, avocaţii lui Florin Ghinea au reuşit să amâne din nou judecata. Ei au descoperit brusc că magistraţii prahoveni nu ar avea autoritatea să judece infracţiuni comise în alt judeţ şi au cerut mutarea dosarului la instanţele din Dâmboviţa, potrivit purtătorului de cuvânt al Tribunalului Prahova, judecător Alina Harhoi.

Solicitarea a venit după alte 46 de amânări din diverse motive şi după ce în 10 termene s-a dezbătut doar temeinicia arestării preventive a inculpaţilor.

Din cauza unor astfel de tehnici, în cei doi ani de când cazul reţelei lui Ghenosu e pe rol, magistraţii nu au reuşit decât să discute superficial  despre faptele  acestuia. O „performanţă” s-a obţinut totuşi: Florin Ghinea a fost pus în libertate, în 2009, după ce l-ar fi mituit pe judecătorul Dumitru Rebegea cu 20.000 de euro, conform procurorilor DNA. Ghenosu a fost rearestat la scurt timp, dar  pentru alte infracţiuni. El este cercetat în prezent în trei dosare penale. Interlopul a mai fost condamnat, în septembrie 2010, la un an de închisoare pentru loviri şi alte violenţe şi la patru ani pentru tulburarea liniştii publice.

50 de amânări la Botoşani

Practica amânării la nesfârşit a proceselor  a devenit frecventă în România. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) că un proces care se desfăşoară la Tribunalul Botoşani a ajuns la a 50-a amânare. Dosarul se judecă deja de patru ani, dar judecătorii nu au apucat să abordeze până acum fondul cauzei. Asta deşi, în septembrie 2006, investigaţia a pornit vijelios, cu 100 de mascaţi care au arestat într-o singură zi zece botoşeneni acuzaţi de constituirea unei reţele de prostituţie.

CSM consideră că magistraţii şi-au făcut datoria, iar vina ar fi a avocaţilor, care găsesc tot felul de scăpări procedurale pentru a tergiversa procesul. „CSM nu a constatat elemente care să atragă răspunderea disciplinară a judecătorului cauzei, dar va cere UNBR să verifice în ce măsură amânarea repetată poate fi imputată avocaţilor care au asigurat apărarea părţilor”, se arată în documentul CSM.

În fine, încă un caz tras la indigo se petrece la Adjud, în judeţul Vrancea. Într-un proces demarat în 2007 la judecătoria din localitate au fost înregistrate tot 50 de amânări.

Vor să scape de arestul preventiv

Scopul principal al apărătorilor legali ai celor acuzaţi este obţinerea eliberării inculpaţilor din arestul preventiv prin depăşirea termenului legal maxim prevăzut de Codul de procedură penală. Conform legii, o persoană nu poate fi ţinută în arest preventiv mai mult de 180 de zile, în timpul urmăririi penale. În cazul în care acuzatul a comis infracţiuni deosebit de grave cu violenţă, iar punerea sa în libertate ar putea pune în pericol integritatea martorilor, arestul preventiv poate depăşi un an de zile.

De aceea, în slujba grupării lui Ghenosu a fost pus în joc întregul arsenal pentru a întârzia condamnarea şi determina eliberarea: lipsa apărătorilor, lipsa unora dintre părţile implicate fie pentru că nu au fost citate corect, fie pentru că ar fi bolnave; cereri de recuzare; cereri de strămutare; excepţii de tot felul, de la competenţă teritorială la cele de neconstituţionalitate.

Preşedintele CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă, ne-a declarat că acest organism încearcă pe cât posibil să elimine astfel de situaţii. „Noi avem o bună colaborare cu Uniunea Barourilor din România şi de aceea i-am şi sesizat. Până la urmă, şi ei au interesul ca în corpul lor profesoral să fie avocaţi care respectă deontologia”, a precizat acesta.

Pe de altă parte, reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România nu au dorit să facă vreun comentariu privind cazurile de la Botoşani şi Prahova. „Deocamdată nu am primit oficial sesizare de la CSM şi nu putem comenta. Nu putem discuta nici despre alte cazuri, nici măcar la nivel teoretic. Aşteptăm sesizarea CSM”, a fost singura declaraţie a directorului coordonator al
UNBR, Constantin Haraşcu.

Iar Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului pentru Resurse Juridice, ne-a explicat că aceste „tertipuri” avocăţeşti sunt permise de Codul de procedură penală. „Sunt utilizate în mod legal. Aceste amânări apar când avem de-a face cu loturi mari de inculpaţi şi existând mulţi avocaţi trebuie alocat mai mult timp pentru ca fiecare să cunoască bine dosarul.„

continuare în pagina 2

O soluţie practicată în Occident pentru grăbirea finalizării unui proces este stabilirea de termene în fiecare zi, până la condamnarea în primă instanţă. S-a încercat aplicarea acestei căi şi în România, deocamdată fără succes. „Soluţia programării proceselor de pe o zi pe alta este un început. Desigur, apare problema că atât judecătorii, cât şi avocaţii au foarte multe dosare şi le-ar fi destul de greu să facă faţă”, a precizat judecătorul Horaţius Dumbravă, preşedintele CSM.

Ghenosu, spaima Dâmboviţei

Cazierul lui Ghenosu este impresionant. Gruparea lui ar fi terorizat, potrivit anchetatorilor, oraşul Târgovişte, acţionând şi în Prahova, Argeş, în Spania, Franţa, Irlanda şi Italia. Încarcerat în 2003 de francezi, Florin Ghinea, fost Pârjol, a fost predat autorităţilor române, în 2007, deoarece exista un mandat de arestare pentru trafic de persoane. Jumătate de an mai târziu, Tribunalul Dâmboviţa a decis că poate fi  judecat în libertate. Ulterior, a fost acuzat că ar fi vrut să-l omoare pe unul din martori,  fiind arestat din nou şi la scurt timp eliberat.  La 24 august 2009, un târgoviştean a fost răpit,  după cum a declarat el însuşi procurorilor, de mai mulţi membri ai clanului Ghenosu. Acolo a fost bătut şi pus să aleagă între a primi trei gloanţe sau a plăti 30.000 de euro. Ghenosu a fost eliberat în octombrie 2009 de judecătorul Dumitru Rebegea, dar DNA a stabilit că decizia ar fi fost luată contra unei şpăgi negociate de 25.000 euro, din care magistratul a primit 8.000 euro. Judecătorul a fost arestat.