Noul ministrul al Afacerilor Europene va trebui să atragă în doi ani, din fonduri europene, 16,6 miliarde de euro, după ce în patru ani de la aderare plăţile făcute din bani de la Uniunea Europeană au însumat doar 2,6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă doar 13,5% din suma alocată.
Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, printre care şi şeful misiunii FMI în România, au avertizat în repetate rânduri în legătură cu situaţia dezastruoasă privind absorbţia fondurilor europene. Deşi România ar fi putut folosi aceste fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru educaţie şi pentru îmbunătăţirea serviciilor sociale, în principal, birocraţia şi corupţia au frânat atragerea acestor bani de la UE.
Imediat după investirea la Ministerul Afacerilor Europene, Leonard Orban a declarat că nici în perioada imediat următoare nu vom asista la o îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor. Nu vor fi progrese rapide în îmbunătăţirea ratei absorbţiei, deoarece autorităţile române au decis ca până în noiembrie, plăţile pentru programele legate de achiziţiile publice să fie întrerupte, iar la Comisia Europeană nu se transmit decât facturi care nu au legătură cu acest domeniu.
Plăţi întrerupte
„Eu am spus foarte clar, schimbări peste noapte nu vor putea fi înregistrate. Până în luna noiembrie, plăţile pe tot ce înseamnă programe care sunt legate de achiziţiile publice sunt întrerupte pe baza unei decizii a părţii române în ideea de a schimba mecanismul de funcţionare a sistemului de achiziţii publice şi în al doilea rând să verificăm toate proiectele la care au fost transmise facturi către Comisia Europeană şi a vedea dacă nu cumva sunt probleme”, a declarat pentru Mediafax, Leonard Orban.
Pentru următoarele trei-patru luni, nu va fi vorba decât de „o îmbunătăţire minimă, limitată a ratei absorbţiei”, pentru că vom trimite spre decontare la Comisia Europeană doar facturi care nu au legătură cu achiziţiile publice.
„Nu e o suspendare, este vorba despre o decizie a autorităţilor române până cel mai devreme în luna noiembrie pentru că tot sistemul de achiziţii publice va trebui să fie reacreditat”, a explicat Leonard Orban.
Vârful de sarcină
După audierea şi validarea sa pentru funcţia de ministru în cadrul comisiile parlamentare reunite, Orban a menţionat că „până la sfârşitul anului 2012 va trebui să se ajungă la o rată de absorbţie pentru fondurile pentru politica de coeziune de minimum 20 %”, iar vârful de sarcină este 2013, când vor trebui cheltuiţi cei mai mulţi bani europeni.
„Nu mi-am luat în nici un fel angajamentul că nu vor fi dezangajate fonduri la sfârşitul anului 2012, pentru că nu numai că trebuie să cheltuim 1,9 miliarde până la sfârşitul anului viitor, dar trebuie ca pe fiecare program în parte să atingem un anumit nivel şi, aşa cum arată situaţia în momentul de faţă, sunt anumite programe la care este aproape imposibil, dacă nu imposibil, să atingem acel nivel”, a spus Orban.
Balanţă pozitivă
Pentru perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2011, diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România de la UE şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul Uniunii este favorabilă ţării noastre la peste 4, 9 miliarde de euro.
„De la începutul lui ianuarie 2007 şi până la sfârşitul lunii iunie 2011, balanţa – deci diferenţa dintre fondurile pe care le-a primit România şi sumele pe care le-a vărsat la bugetul UE – este favorabilă la peste 4, 9 miliarde de euro. În nici un caz România nu este un contributor net la bugetul UE şi în ciuda gradului scăzut de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune – 3,7% astăzi – balanţa este pozitivă. Probabil azi e peste 5 miliarde de euro”, a explicat Leonard Orban.
Comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, a explicat la rândul său, că balanţa netă între sumele atrase de la UE şi contribuţia României la bugetul UE este într-adevăr pozitivă „în principal pe baza a ceea ce se atrage pe cei doi piloni ai agriculturii”.
„Contrar cu ceea ce aud la Bruxelles, este o balanţă pozitivă, dar nu datorită atragerii fondurilor de coeziune, ci prin raportarea la toate plăţile livrate de la Bruxelles. Cred că balanţa pozitivă nu este datorită utilizării fondurilor din coeziune ci datorită fondurilor care vin în România pentru fermieri, prin intermediul plăţilor directe şi a fondurilor de dezvoltare rurală care au crescut anul acesta”, a spus Lewandowski, citat de Mediafax.
Comisarul european pentru buget a adăugat că speră ca în următorii ani această balanţă pozitivă să fie construită nu numai pe transferuri de plăţi directe în agricultură, ci pe coeziune.
