Proiectul de rezoluţie, care a întrunit 533 de voturi pentru, doar 3 împotriva şi 11 abţineri, cere Comisiei Europene măsuri concrete şi norme comune pentru sancţionarea cazurilor de corupţie, iar statelor membre le solicită un sprijin politic clar pentru punerea în practică a acestor norme.
Europarlamentarul român Monica Macovei, care se află printre iniţiatorii rezoluţiei, a spus, în timpul dezbaterilor din PE, că „cetăţenii europeni, care respectă legile şi care plătesc taxe trebuie să fie siguri că banii nu se scurg în corupţie, fraudă şi abuzuri”. Potrivit documentului, pierderile provocate de corupţie în Uniune se ridică la 120 miliarde de euro pe an, o sumă similară cu bugetul anual al UE.
Rezoluţia votată ieri de PE nu are caracter legislativ, dar este mai mult decât o măsură simbolică, spune Ioan Enciu, liderul deputaţilor PSD din Parlamentul European.
„Este un semnal în actuala criză economică şi financiară, în care pot apărea mai multe cazuri de corupţie, şi în care fondurile europene nu sunt întotdeauna folosite în mod legal”, spune europarlamentarul. În plus, este o recomandare pentru Comisia Europeană privind viitoarele măsuri anticorupţie, adaugă el.
Europarlamentarul Renate Weber, din grupul liberalilor, spune la rândul său că, prin acest document, europarlamentarii îşi exprimă voinţa de a avansa în combaterea corupţiei şi merg mai departe decât o raportare făcută recent de Comisia Europeană.
Primii paşi
Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, le-a prezentat luna aceasta europarlamentarilor o serie de măsuri pentru combaterea corupţiei în UE, printre care se află, pentru prima dată, un mecanism de evaluare a măsurilor anticorupţie în toate statele UE, şi un Raport anticorupţie, care va fi emis de CE începând din 2013, care să scoată în evidenţă punctele vulnerabile în cele 27 de ţări membre.
„Sunt primi paşi făcuţi cu fermitate şi putem spera că în următorii ani vom avea măsuri în privinţa achiziţiilor publice. Eu sper că va fi inclusă şi finanţarea campaniilor electorale”, spune Renate Weber. Despre achiziţiile publice vorbeşte şi Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene. Acestea „ţin de piaţa comună , care este bine reglementată la nivel comunitar”, spune el. În plus, este un domeniu predispus fraudei.
De la MCV la măsuri pentru toate statele
Aceste reglementări vor fi de folos României, care acum este monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei. În eventualitatea renunţării la MCV, un mecanism european de luptă împotriva corupţiei, „chiar şi unul slab, va face diferenţa”, spune Ghinea.
Totuşi, avertizează Weber, „voinţa politică din Parlamentul European nu se poate substitui voinţei politice din ţară”, în lipsa căreia nu există eficienţă în lupta împotriva corupţiei. „Noi suntem mai arătaţi cu degetul pentru că am intrat în anumite condiţii în UE şi de atunci nu am făcut mare lucru”, spune europarlamentarul.
Chiar dacă, atunci când se vorbeşte despre cazuri de corupţie în UE, primele ţări despre care se vorbeşte sunt România şi Bulgaria, cazuri răsunătoare au ieşit la ivealâ şi în alte state, ca Italia, Grecia sau Franţa, care, fiind membri vechi ai Uniunii, nu au un mecanism de verificare. „Regulile trebuie să fie aceleaşi în toate statele membre”, spune Weber.
Totuşi, în ciuda votului aproape în unanimitate din PE, măsurile anticorupţie ar putea fi respinse de unele state membre, care nu au fost de acord să aroge prerogative Bruxelles-ului în domeniul justiţiei nici în 2008, când s-a pus pentru prima dată problema unui astfel de mecanism.
