Dificultăţile Greciei ar putea determina „tendinţe de grăbire a creşterii zone euro” care ne-ar face „să ne trezim mai repede în euro decât ne-am aştepta”, a declarat marţi seară la Realitatea TV Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Termenul oficial asumat de trecere la moneda unică este 2015, ceea ce înseamnă că dacă previziunile consilierului BNR se adeveresc ne vom „trezi” cu moneda euro în buzunar în cel mult trei ani.
„Aşa cum s-a simţit nevoia la un moment dat să fie întărită prin extindere Uniunea Europeană, s-ar putea ca foarte repede să se simtă nevoia să se întărească prin extindere zona euro. Grecia nu iese, şi nici Germania nu iese”, spune Vasilescu.
Intrarea prematură ne-ar provoca şocuri
Problemele zonei euro ar putea determina dimpotrivă intrarea mai târzie a României în clubul monedei unice. „Problema a fost tocmai aceasta, că au fost acceptate ţări nepregătite în zona euro”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen. El se aşteaptă ca zona euro să îşi întârească în viitor şi politicile fiscale, suplimentar politicii monetare urmate în prezent de banca central europeană. Potrivit lui nu e vorba doar de îndeplinirea criteriilor Maastricht care ar putea fi atinse „cu greu”, ci de criterii reale de convergenţă, precum structura economiei şi dezvoltarea acesteia. „Cea mai săracă ţară din zona euro, Estonia, avea la momentul admiterii sale un PIB/locuitor de 65% din media UE. România are doar 45%”, spune el. Ignorarea criteriilor de convergenţă reală ar putea duce la „şocuri asimetrice”. „O ţară, spre exemplu Grecia are nevoie de dobânzi mici pentru a încuraja creşterea economică iar Banca Centrală Europeană poate decide creşterea dobânzilor deoarece alte ţări, precum Germania, au depăşit criza au intrat într-o zonă de presiuni inflaţioniste”, spune el. „Există riscul ca ei să crească dobânda iar tu să ai nevoie de dobânzi mici”, afirmă el.
Noi vrem cu euro, alţii renunţă.
Nici Nicolae Chidesciuc, economist-şef al ING, nu crede că România are şanse prea curând să intre în zona euro. In plus el crede că deoarece ţări precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria au anunţat că reanalizează oportunitatea intrării în spatiul monedei unice, la fel ar trebui să procedeze şi România. „Ar trebui să facem o analiză serioasă asupra avantajelor şi dezavantajelor intrării în euro”, afirmă economistul-şef al ING. Bulgariei i s-a dat de înţeles în 2008 de către Banca Centrală Europeană să nu aplice pentru aderare la euro, ca urmare a dezechilibrelor ei structurale, iar în primăvară guvernul de la Sofia anunţat că renunţă la ţinta intrării în euro pe termen nedefinit, spune el.
In privinţa României, noi nu vom îndeplini cel mai probabil patru din cele cinci criterii de la Maastricht, singurul cu şanse de atingere fiind cel referitor la datoria publică. „In momentul în care vom intra în EMR II (un fel de anticameră a zonei Euro în care va trebui să stăm doi ani-n.r.) BNR nu va mai putea interveni pe piaţă iar cursul şi-ar putea pierde stabilitatea de acum”, spune el. Intrarea în spaţiul ERM II ar trebui să aibă loc la 1 ianuarie 2012. Deficitul bugetar dorit nu va fi atins, ţinta de inflaţie la fel, iar aceasta va influenţa dobânzile. „Există un viitor incert, redresarea economică a României este lentă şi fragilă şi ar putea fi inversată”, afirmă Chidesciuc. „Nu văd cum s-ar întări zona euro prin intrarea unei economii slabe”, conchide el.
