Sutele de proprietăţi ale Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) erau evaluate în 2007 la circa 243 milioane de euro.
Am putea spune că evaluarea a fost făcută cu multă „modestie”, în condiţiile în care nu s-a ţinut cont de valoarea de piaţă, ci de bilanţul contabil. Dintre numeroasele proprietăţi, Guvernul ar vrea să înstrăineze acum unele din centrul Capitalei, precum şi un imobil din Predeal şi Serele Pipera.
Procedura de vânzare a bunurilor va fi prevăzută în-tr-o ordonanţă de urgenţă şi, potrivit proiectului obţinut de Mediafax, chiriaşii cu datorii faţă de regie nu vor putea participa la licitaţie.
Preţul proprietăţilor va fi stabilit de un evaluator, iar Guvernul promite că nu va fi sub preţul pieţei.
Lista proprietăţilor RA-APPS scoase spre vânzare ar putea fi completată cu hoteluri, complexuri şi vile, aşa cum îşi doreşte ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea.
„Există interes pentru mare parte din aceste structuri, care sunt vechi, sunt depăşite astăzi, au 20 şi ceva de ani minimum, numai că trebuie şi noi să ne mişcăm, altfel pierdem o piaţă”, a declarat Udrea, la întâlnirea avută ieri cu reprezentanţii turoperatorilor.
Ministrul a avansat şi două exemple de proprietăţi RA-APPS care ar trebui valorificate: Complexul balnear „Bradul” din Covasna şi Hotelul Triumf din Bucureşti.
Complexul include hotel cu 186 de locuri, restaurant, baruri şi bază de tratament înşirate pe o suprafaţă de peste 22.000 metri pătraţi. Hotelul Triumf, clasificat la două stele şi amplasat pe un teren de 15.000 mp pe Bulevardul Kiseleff, cuprinde 154 de locuri de cazare, un restaurant cu 120 de locuri şi terenuri de tenis.
Ambele proprietăţi au mai fost scoase spre vânzare, dar nu şi-au găsit cumpărător. În cazul Hotelului Triumf, preţul de pornire a fost stabilit, în 2007, la 32,5 milioane de euro.
„Greu de administrat”
După ce ani de zile a pompat bani pentru administrarea a sute de proprietăţi, închiriate pe sume modice demnitarilor şi apropiaţilor acestora, RA-APPS şi-a dat seama că are probleme în a exploata „pe criterii de eficienţă economică” unele imobile. Adică, Regiei îi este greu să stabilească şi să recupereze cheltuielile comune, plus că unele proprietăţi au ajuns într-o stare precară.
De pildă, imobilul din Edgar Quinet nr. 10, unul dintre cele care vor fi scoase la licitaţie, este un bloc cenuşiu, reconstruit după cutremurul din 1977, când o parte a clădirii s-a prăbuşit. Scara este întunecoasă, iar apartamentele sunt ocupate de persoane obişnuite şi de câteva firme necunoscute.
Nici blocul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 147, tot în zona centrală a Capitalei, nu iese în evidenţă. Construit în 1982, cu apartamente destul de mici ca suprafaţă, a fost închiriat pe vremuri diplomaţilor de la Ambasada RDG.
Aceştia au părăsit locuinţele la scurtă vreme, nemulţumiţi de condiţiile oferite. Locatarii spun că blocul nu are nici o dotare mai deosebită, principala lui calitate fiind poziţia centrală. Statul a mai vândut apartamente din bloc astfel că, acum, doar 10% mai sunt chiriaşi.
Câţiva locatari reprezintă cazuri sociale şi au primit apartamentele de la primărie. În prezent, s-au acumulat datorii mari: peste 12.000 lei la întreţinere şi peste 25.000 de lei penalizări, la o singură scară cu 44 de apartamente.
Datorii de circa 1 milion de euro
Ideea introducerii unei interdicţii de participare la licitaţii pentru chiriaşii cu datorii către RA-APPS s-a născut ca urmare a situaţiei fără precedent în care Regia a ajuns: chirii neachitate de circa 1 milion de euro şi sute de procese, din care peste 400 sunt numai în Bucureşti.
Rău-platnicii nu sunt toţi cazuri sociale, aşa cum s-ar putea crede. Ba din contră, pe listă găsim foşti demnitari sau chiar rude ale acestora care, după ce că au ocupat abuziv imobilele ani la rând, au refuzat şi să mai plătească chiria. Mai ales după ce Regia a decis, în martie 2008, să nu mai încaseze chirii de doar câteva zeci de lei pentru apartamente de peste o sută de metri pătraţi sau chiar pentru vile şi să practice nişte tarife cât de cât apropiate pieţei.
Aşa s-a ajuns ca Mioara Roman, fosta soţie a ex-premierului Petre Roman, să datoreze circa 250.000 euro, iar Gelu Voican Voiculescu, ex-vicepremier, să aibă de plătit aproape 140.000 euro. Mai sunt şi alte cazuri precum cele menţionate, dar nimeni nu spune că aceştia aveau dreptul la respectivele locuinţe de protocol doar pe durata mandatului, şi nu pe viaţă.
De la Pleşiţă în prezent
De-a lungul timpului, RA-APPS s-a dovedit deosebit de generoasă cu o gamă variată de chiriaşi, printre care fostul şef al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii în perioada 1980-1984 Nicolae Pleşiţă, ex-ministrul de Externe din regimul comunist Ştefan Andrei, soţia lui Nicolae Ceauşescu, Elena Ceauşescu, sau fostul demnitar comunist Paul Niculescu Mizil.
Tot la capitolul soţii de foşti demnitari, beneficiare mult timp ale milostiveniei RA-APPS, se numără şi Victoria Halaicu, soţia ex-primarului Capitalei Crin Halaicu.
