Întreruperea voluntară a sarcinii (avortul) este o temă sensibilă pentru români. Avortul este ferm respins de toate bisericile creştine, iar majoritatea românilor susţin că respectă morala creştină. Însă, în acelaşi timp, avortul este o alternativă importantă pentru un număr mare de femei. O nouă cercetare arată că bărbaţii cu venituri mari şi studii superioare susţin cel mai tare dreptul la avort.
„În cei douăzeci de ani de la Revoluţie nu s-a pus aproape niciodată serios problema limitării sau chiar interzicerii dreptului la avort. Biserica Ortodoxă a continuat să condamne întreruperea voluntară a sarcinii, fără însă a insista foarte mult pe interzicerea ei în legislaţia în vigoare. De asemenea au existat întotdeauna organizaţii non-guvernamentale care susţin că apără valorile creştine sau familia şi care militează pentru interzicerea avortului, dar nu s-a pus încă serios problema unei schimbări legislative”, scrie Ovidiu Voicu, manager programe, Fundaţia Soros România într-o analiză a fenomenului.
Mai nou, subiectul este readus în discuţia publică, cu precădere pe Internet, de câţiva intelectuali ce se revendică de la curentul creştin-democrat şi care au o anume influenţă asupra politicienilor din partidul de guvernare. Avortul este însă în România un drept câştigat, la care nu se renunţă uşor. De aceea, nici Biserica Ortodoxă nu insistă pe acest subiect.
„Avortul este crimă în orice situaţie. Este clar că poziţia Patriahiei Române coincide cu cea a acestor intelectuali, dar trebuie să analizăm cu atenţie introducerea interzicerii avortului în legislaţie”, a declarat părintele Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei pentru romanialibera.ro.
Majoritatea românilor sunt de acord cu avortul din motive medicale, relevă noi date ale cercetării Religie şi comportament religios realizată de Fundaţia Soros România în iunie 2011.
Întrebaţi dacă sunt de acord cu întreruperea voluntară a sarcinii (avortul) atunci când părinţii nu-şi doresc copilul, doar 31% dintre români răspund ferm nu. Cea mai mare parte dintre români, jumătate, sunt „neutrii” şi condiţionează aprobarea avortului de diferite situaţii, cea mai acceptabilă condiţie fiind necesitatea medicală a avortului.
Peste 90% dintre respondenţii „neutrii” sunt de acord cu avortul din motive medicale, când mama sau copilul este în pericol. De asemenea, 70% dintre aceeaşi respondenţi sunt de acord cu întreruperea de sarcină atunci când copilul este rezultatul unui viol. Mult mai puţini români sunt de acord cu avortul din motive sociale: 46% în situaţia în care cuplul nu are o situaţie materială care să-i permită creşterea copilului, şi doar 27% dacă femeia este necăsătorită.
Persoanele cele mai conservatoare sunt femeile cu venituri mici, cu nivel scăzut de educaţie şi care locuiesc în mediu rural, iar la polul opus, cei care susţin în cea mai mare măsură avortul sunt bărbaţi cu venituri mari şi foarte mari, studii superioare, locuitori ai oraşelor mari şi foarte mari.
În general, acceptabilitatea morală a avortului a crescut considerabil în ultimii ani: dacă în 2005, 56% dintre respondenţi erau „conservatori” şi erau ferm împotriva avortului, în 2008 procentul lor a scăzut la 52%, iar în 2011 la 43%. Pe de altă parte, dacă ponderea celor care sunt de acord cu avortul a rămas constantă, categoria care a crescut cel mai mult este cea „neutrilor”, descrişi mai sus, de la 25% în 2005, la 30% în 2008 şi 42% în 2011.
„E decizia şi dreptul femeii dacă păstrează sau nu copilul. Dacă apare o interdicţie problemele sunt complicate. Este foarte important ca femeia cu o criză de sarcină să fie informată cu privire la alternativele ei dacă nu îşi doreşte copilul. Avortul nu este singura opţiune”, a spus psihologul Roxana Voicu pentru romanialibera.ro.
În ceea ce priveşte îngrădirea avortului prin lege, date obţinute în ultimii ani arată că 60% din populaţie se declară împotriva îngrădirii dreptului la avort, în timp ce 30% din populaţie crede că avortul trebuie îngrădit prin lege, în timp ce aproximativ 10% nu au o opinie.
Cercetarea „Religie şi comportament religios” este prima analiză completă a fenomenului religios la nivelul populaţiei României, care pune sub lupă valorile, comportamentele şi raportarea la politici şi viaţă politică la nivelul celor mai importante confesiuni întâlnite în România.
Infamul decret care a ucis 10.000 de femei
Pentru că sexul nu îşi găsea locul în ideologia comunistă dezvoltată de regimul Ceauşescu, a fost interzis în discursul public, la fel ca şi educaţia sexuală în şcoală; nu existau politici de planificare familială şi nici mijloace de contracepţie. Cum realitatea nu se supune ideologiei, sexul fără educaţie sexuală a condus la numeroase sarcini nedorite, a căror unică soluţie rămânea avortul.
„Decretul dat de Ceauşescu la 1 octombrie 1966, prin care interzicea avorturile, a transformat o prostie într-o dramă. Avorturile au devenit ilegale, dar în continuare nu se făcea educaţie sexuală şi nu existau măsuri de contracepţie, într-o lume tot mai interesată de sex. Natural, a apărut o piaţă neagră a avorturilor, pentru că întreruperea voluntară a sarcinii rămânea ultima cale de a scăpa de o sarcină nedorită, de un copil în afara căsniciei sau pentru întreţinerea căruia părinţii nu avea bani, situaţii tot mai frecvente. Riscurile de sănătate şi igienă au fost pe măsură, la fel şi consecinţele”, susţine Ovidiu Voicu, manager programe, Fundaţia Soros România.
Statistici neoficiale vorbesc de 10.000 de femei care au murit după ce şi-au provocat – singure sau ajutate – avorturi în condiţii improprii, spune Voicu. Alte zeci de mii au suferit traume psihice şi fizice în urma unor avorturi ilegale. Au avut de suferit familii, medici şi nu în ultimul rând copii. Unul dintre gesturile simbolice de după Revoluţie a fost abolirea infamului decret.
