Kalev Leetaru este unul dintre oamenii de ştiinţă care activează într-un câmp de studii relativ recent, numit „culturomics” – o traducere aproximativă ar fi „culturomie” – care se ocupă cu studiul culturii umane pe baza colectării şi analizei unui număr extrem de mare de date.
Pornind de la o bază de date alcătuită din trei arhive de ştiri – cea a cotidianului american The New York Times din 1945 până în 2005, cea a Sumarului de Programe Globale (SWB) din perioada 1979-2010 şi cea a articolelor în limba engleză de pe site-ul Google News – cu un total de 100 milioane de articole, Leetaru a purces la lucru.
Primul pas a fost examinarea tonului şi al conţinutului emoţional al ştirilor respective: cercetătorul a cerut unui „supercomputer” cu o capacitate de calcul impresionantă (8,2 trilioane de operaţiuni pe secundă) să analizeze conţinutul întregii baze de date din punct de vedere emoţional – căutând cuvinte precum „drăguţ”, „îngrozitor”, „oribil”, împărţind astfel ştirile în unele pozitive şi altele negative.
În al doilea pas, Leetaru a creat o hartă geografică şi istorică a informaţiilor, stabilind legăturile dintre ştiri, conţinutul acestora şi locurile în care au avut loc evenimentele relatate.
Prezicerea revoluţiilor
Leetaru a fost surprins să descopere că graficele generate în legătură cu „primăvara arabă” au scos la iveală că evenimentele din ţările nord-africane ar fi putut fi prezise relativ corect şi înainte ca ele să aibă loc; astfel, tonul media din şi referitor la Egipt a devenit, în luna care a precedat demisiei preşedintelui Hosni Mubarak, deosebit de negativ – atingând un nivel atât de mic cum nu s-a mai întregistrat decât de două ori în istoria ţării, şi anume cu ocazia intervenţiei americane în Kuweit în 1991 şi cu cea a invaziei Statelor Unite în Irak, în 2003.
Leetaru este de părere, conform BBC, că sistemul său ar fi putut genera o prognoză mai corectă decât cea a analiştilor Ministerului de Externe şi serviciilor secrete din SUA: „faptul că preşedintele american a continuat să îl susţină pe Mubarak arată că analiştii săi erau de părere că acesta va rămâne la putere.
Dar dacă analizăm graficul nostru, am fi observat că sentimentele împotriva sa au devenit negative atât de repede şi atât de puternic, încât ar fi fost imposibil să rămână la conducerea statului”. Leetaru a observat declinuri asemănătoare şi în cazul revolu-ţiei din Libia sau al conflictelor din Balcani, din anii ’90.
Localizarea lui Bin Laden
O analiză a media globale ar fi putut duce şi la descoperirea lui Osama Bin Laden, este de părere Leetaru: informaţiile geografice extrase din articolele din baza de date amplasau ascunzătoarea fostului lider terorist în nordul Pakistanului, pe o rază de 200 de kilometri în care se afla şi oraşul Abbottabad, în care a fost ucis teroristul – în timp ce serviciile secrete americane au bănuit multă vreme că acesta s-ar afla încă în Afganistan.
Conform cercetătorului, deşi analizele au fost până acum întocmite retrospectiv, sistemul ar putea fi modificat astfel încât să funcţioneze şi în privinţa viitorului: „cum ar fi prezicerea vremii”, spune Leetaru: „nu este niciodată perfectă, dar este oricum mai bună decât dacă am ghici pur şi simplu”.
