Multe aeroporturi, fiecare cu planurile sale ambiţioase, unele cu doar câteva sute de pasageri pe an, dar şi cea mai mare creştere a traficului aerian din Europa Centrală şi de Est.
Aşa arată peisajul industriei transporturilor aeriene, zugrăvit vineri de participanţii la Romania’s Airports Infrastructure Forum, eveniment organizat de divizia de evenimente a grupului Medien Holding, care editează şi cotidianul România liberă.
România, a doua piaţă est-europeană
Ca volum absolut, piaţa transporturilor aeriene de pasageri din România este depăşită doar de Polonia, recent devansând Ungaria, arată datele prezentate de Gabriela Zanc, director comercial al Aeroportului Cluj. Ca avans, piaţa românească deţine primul loc în zonă.
Dacă aeroporturile poloneze au avut anul trecut 20,4 milioane euro, cele româneşti au fost folosite de 9,7 milioane utilizatori, iar ce le din Ungaria de 8,19 milioane.
Traficul aerian a avut în România anul trecut un avans de 12%, faţă de 2009, în condiţiile în care în Polonia acest indicator a fost de 9,7%, iar în Bulgaria de 5,93%. Două ţări au înregistrat un regres, anume Slovacia şi Slovenia, de 6,3% şi, respectiv, 3,21%.
Raportat la populaţia sa, România stă cel mai slab
Dacă volumele absolute de trafic fac din România o piaţă importantă, raportarea acestora la populaţia ţării indică un grad mic de penetrare a transportului aerian. Ţara noastră are doar 0,37 pasageri pe locuitor, faţă de Bulgaria, cu 0,89, Slovenia şi Ungaria, fiecare cu 0,84, Polonia, cu 0,52%. Singura ţară care are mai puţini utilizatori ai serviciilor aeriene de transport este Slovacia, respectiv 0,05. Potrivit Gabrielei Zanc, media europeană este de 3.
Nici în oraşele româneşti care deţin mari aeroporturi pre¬zenţa acestei industrii nu e comparabilă cu cea din restul Europei. Gradul de penetrare este în jurul valorii de 3,5 în Timişoara, Bucureşti şi Cluj, inferior celui din Viena (11,5) sau celui din München (25,6).
Cum se descurcă aeroporturile?
Traficul aerian din România este concentrat în proporţie de 90% numai pe patru aeroporturi, deşi ţara dispune, în prezent, de 16 aeroporturi, spune Aurelia Fulger, director general al Reliance Travel & Consulting SRL şi fost director de marketing al Tarom.
Cele patru aeroporturi sunt Bucureşti Otopeni, Bucureşti Băneasa, Timişoara şi Cluj, res¬tul de 12 aeroporturi cumulând doar 10 la sută din traficul total de pasageri. „O concentrare masivă a traficului aerian se înregistrează în jurul Capitalei şi în vestul ţării. În celelalte zone din ţară, infrastructura aeroportuară existentă nu permite operarea de aeronave de capacitate mare. De aceea, consider că este foarte important să se acţioneze în direcţia modernizării unor aeroporturi cum ar fi cel din Iaşi sau din Târgul Mureş, pentru a facilita pătrunderea unor companii care operează cu avioane de dimensiuni mai mari”, a declarat Aurelia Fulger.
Ca număr de aeroporturi, România se situează peste Polonia, unde există doar 12 aeroporturi, cu toate că suprafaţa acestui stat este cu 37% mai mare decât cea a României.
Practic, în România a fost amenajat un aeroport pentru fiecare 15.000 de km pătraţi, în timp ce în Republica Moldova, Polonia şi Ungaria suprafaţa din teritoriul naţional ce revine unui aeroport este mult mai mare. O densitate mai mare raportată la teritoriul naţional o au doar Austria, Cehia, Slovacia şi Germania, ţări care însă, cu excepţia Slovaciei, au o medie mult mai mare a traficului aerian raportat la numărul aeroporturilor.
Există un aeroport, cel din Tulcea, unde s-a înregistrat anul trecut sub 1.000 de pasageri, însă pe multe alte aeroporturi numărul pasagerilor anual este doar de ordinul zecilor de mii.
