Investiţiile mici în cercetare, numărul mic de specializări şi de programe internaţionale au împiedicat instituţiile particulare să intre în top. Unii rectori dau însă vina pe stat, care îşi protejează propriile universităţi.
În topurile universităţilor internaţionale, cele particulare, mai ales din Marea Britanie şi SUA, se află pe primele locuri. În România, în schimb, toate cele 35 de instituţii private acreditate au intrat în ultima grupă valorică, potrivit clasificării anunţate marţi de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
„Criteriile şi metodologia de evaluare au dus la un punctaj care le-a plasat sub ultimele din cea de-a doua categorie”, explică profesorul Ştefan Vlaston, preşe-dintele asocia-ţiei EDU-CER. Unul dintre mo-tive este acela că univer-sităţile particulare nu au articole de cercetare indexate ISI (Institute for Scientific Information), pentru că mulţi dintre profesorii care fac cercetare predau ca asociaţi, dar au normă întreagă la facultăţile de stat, iar articolele cotate ISI sunt declarate la instituţiile de bază, explică Vlaston. Un alt motiv este că particularele au mai puţine specializări decât universităţile mari, care au obţinut punctaj mai bun la evaluare. Alte criterii după care s-a făcut clasificarea univer-sităţilor au fost relaţiile universităţii cu mediul extern, de la sectorul economic la programe interna-ţionale, şi capacitatea instituţională – de la dotările bibliotecii la management.
Deficienţi la cercetare
Că universităţile particulare s-au concentrat mai puţin pe cercetare recunosc şi rectorii acestora. „Avem două şcoli doctorale, avem invenţii şi inovaţii, dar nu avem activitate de cercetare avansată. Aceasta înseamnă foarte mulţi bani, dar noi am făcut alte investiţii”, spune rectorul Universităţii Titu Maiorescu, Iosif Urs. „La baza clasificării a stat cercetarea ştiinţifică. O să ne îmbunătăţim şi noi activitatea pe acest palier”, spune rectorul Universităţi Ecologice din Bucureşti, Alexandru Ţiclea. Ambele universităţi se află printre primele instituţii paticulare din lista publicată de Ministerul Educaţiei.
„N-o să mai avem trecere la studenţi”
Ţiclea crede că instituţia pe care o conduce va fi afectată de poziţionarea în ultima categorie. „Nu o să mai avem aceeaşi trecere la studenţi”, spune el. Chiar dacă programele de master a fost aprobate pentru acest an şcolar, „ca să amortizeze şocul”, de la anul s-ar putea ca particularele să nu mai poată avea la fel de mulţi masteranzi. Profesorul Urs nu este de acord: „Singurul lucru care mă afectează este că nu sunt în altă categorie”, spune el.
Cei doi rectori spun că vor încerca să crească performanţele instituţiilor, astfel încât să intre cel puţin în categoria a doua, la următoarea evaluare. „S-a creat acum un stimulent, toţi încearcă să bifeze criteriile. Acest lucru va duce la îmbunătăţirea întregului sistem”, crede Urs.
Abia acum înceăpe reforma
Totuşi, drumul până la un învăţământ particular comparabil cu cel din Occident nu e uşor. „Statul îşi favorizează facultăţile, chiar le privatizează, dacă ne uităm la numărul de locuri cu plată. Şi se bate cu pumnii în piept că e singurul care face şcoală”, spune profesorul Ţiclea. În Statele Unite, universităţile cele mai bune „sunt particulare şi nu le acreditează nimeni, societatea e cea care le acordă încredere”, adaugă el. Rectorul Universităţii Titu Maiorescu este mai optimist. „Abia acum începe reforma, universităţile vor începe să se axeze pe calitate. Învăţământul privat va ajunge pe locul întâi, dar nu în generaţia mea”, spune Urs.
Ştefan Vlaston crede, de asemenea, că sistemul de învăţământ se va îmbunătăţi după ce a fost publicată clasificarea univer-sităţilor. „Studenţii se vor raporta la această clasificare. Numai competiţia atrage calitate”, spune el.
