Soluţii pentru rezultate mai bune la bac (ARTICOL INTEGRAL)

Ministerul pregăteşte măsuri de supraveghere mai stricte în şcoli pentru a evita chiulul şi copiatul, în care vede principalele cauze ale rezultatelor mici de la bac. Experţi, foşti miniştri şi parlamentari pledează însă pentru evaluări periodice, schimbarea curriculei şi a programei şi bacalaureat diferenţiat, în funcţie de profilul de studii al elevilor.

Opt din zece elevi au picat bacalaureatul în sesiunea de toamnă, în condiţiile în care peste jumătate din absolvenţii de liceu au fost nevoiţi să se prezinte pentru a doua oară la examen anul acesta. Rezultatele au stârnit imediat reacţii aprinse: o dovadă că bacalaureatul a fost şi de această dată corect, spun partizanii reformei ministrului Funeriu; un experiment şi o manevră politică pe spinarea a 100.000 de elevi, spun opozanţii săi.

Dincolo de aceste afirmaţii însă rămâne o întrebare: ce e de făcut pentru ca procentajul elevilor care iau bacul să fie mai mare în 2012 şi ca învăţământul românesc să aibă rezultate mai bune pe termen lung? România liberă a stat de vorbă cu experţi, parlamentari din comisiile de învăţământ şi foşti miniştri pentru a afla soluţiile propuse de aceştia.

Implicarea elevilor

Faptul că elevii sunt mai puţin dispuşi să înveţe este un fapt constatat de toţi specialiştii contactaţi de RL. „Copiii sunt victimele sistemului. Aşa cum se face şcoala, ei sunt descurajaţi să înveţe,” spune Adriana Săftoiu (PNL), membră a Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor. „Nu-mi sună nici bine, nici normal să spui că «pe vremea mea» se învăţa mai bine. Atunci nu erau atâtea provocări, nu exista internet, nu erau atâtea programe la televizor”, spune ea. În opinia deputatei, e nevoie de o schimbare de curriculum şi de programă, pentru a avea un sistem de predare care să-i atragă pe elevi. Totuşi, proiectul de curriculum, anunţat iniţial pentru primăvara anului 2011 şi apoi pentru începutul acestei luni, nu a fost încă finalizat.

Fostul ministru al Educaţiei Mihail Hărdău, în prezent şeful Comisiei pentru învăţământ din Senat, propune un sistem de evaluare naţională, pe criterii clar stabilite „şi nu în funcţie de personalitatea profesorilor”, astfel încât rezultatele elevilor să poată fi evaluate periodic în timpul liceului sau chiar în timpul şcolii generale.

Această idee vine în contextul în care există cazuri de elevi care au avut în liceu medii peste 9, dar fie au avut note mici la bacalaureat, fie au picat examenul de maturitate.

Evaluările obiective ar avea un dublu scop: pentru elevi, ar însemnna o schimbare de mentalitate în raport cu procesul de învăţare şi de raportul efort/rezultat, iar, pe de altă parte, ar obliga profesorii „să-i înveţe pe elevi cum să înveţe”, spune Hărdău.

Fără note umflate

Despre profesorii care dau note prea mari elevilor vorbeşte şi Cristian Hatu, expert al Societăţii Academice din România. În opinia sa, acest fenomen începe încă din şccoala generală şi mulţi profesori de la liceele bune s-au plânsă că au elevi mediocri, admişi pe baza mediilor mari din ciclul gimnazial.

„S-a ajus la haiducie, au contribuit şi profesorii, a existat
şi presiune din partea părinţilor şi s-au umflat notele”, spune Hatu.

Pentru a evita acordarea unor note mai mari decât perfor­manţele elevilor, Ministerul Educaţiei a decis să pună în aplicare, începând din acest an şcolar, un sistem de clasificare pe baza unei evaluări standardizate. Testele se vor aplica pe clase şi, în baza mediei pe şcoală, clasele vor fi încadrate pe trei categorii: sub medie, nivel mediu şi nivel peste medie. „După ce am această clasificare voi stabili ce trebuie să facă fiecare dascăl la clasa lui. Cu o clasă medie am un anumit parcurs. Dacă ai o clasă sub medie adaptezi ritmul de muncă al profesorului, iar dacă eşti peste medie, este vorba despre performanţă, chiar olimpiadă. Nu mă interesează performanţa de tip olimpiadă la clasa sub medie, spre exemplu”, explică secretarul de stat în Ministerul Edu­caţiei, Oana Badea.

În plus, fişa postului fiecărul profesor va fi determinată de structura clasei, iar directorii pot „intra în alertă” dacă văd că, la clasele sub medie, se dau multe note de 10.

Această clasificare poate fi utilă, „dar trebuie gândită bine, pentru că dacă i-ai pus o ştampilă unui elev, acest lucru devine ireversibil”, spune Hatu.

Discovery, mai interesant decât ştiinţele predate la şcoală

O altă măsură anunţată de Ministerul Educaţiei, pentru a evita chiulul şi copiatul, este dotarea şcolilor cu camere de supraveghere şi cu sistem de cartele magnetice, astfel încât absenţele elevilor să poată fi monitorizate.

Potrivit datelor centralizate de minister, numărul absenţelor a fost de peste 30 de milioane la nivelul întregii ţări, la 3,4 milioane de elevi. Iar o mare parte dintre aceste absenţe s-au înregistat la licee, adică tocmai în cazul elevilor care ar trebui să se pregătească pentru bacalaureat.

Aceste măsuri nu sunt însă suficiente, câtă vreme sistemul de predare, rămas neschimbat de zeci de ani, nu-i mai atrage pe elevii interesaţi mai degrabă de programele TV şi internet. „Dacă modelul de predare ar fi mai atractiv, s-ar schimba lucrurile. E suficient să vezi cât de mare e interesul pentru ştiinţele exacte, faţă de interesul elevilor pentru programe ştiinţifice gen Discovery Channel sau National Geographic”, explică Hatu.

Un alt motiv al dezinteresului elevilor pentru şcoală este subliniat de fostul ministru al Educaţiei Andrei Marga. „Există o demotivare şi din cauza unor modele false. Elevii văd la televizor că se pot face cariere bănoase şi fără studii. Chiar şi în politică, foşti elevi mediocri se bucură de succes naţional”, spune Marga.

Pentru a-i face pe elevi să-şi redobândească încrederea în învăţătură, iar rezultatele la bacul de anul viitor să fie mai bune, şcolile trebuie depolitizate, iar profesorii trebuie să poată lua singuri decizii asupra cadrului curricular, spune Marga. Pe termen lung, întregul sistem trebuie reformat, dar nu trebuie pus accent doar pe competenţe, ci şi pe abilităţile de bază şi pe sistemul de valori, aşa cum se întâmplă în străinătate.

Revenirea la bacul diferenţiat

Specialiştii intervievaţi de RL subliniază, de asemenea, că la liceele bune, rata de promovare la bac a trecut de 90% încă din sesiunea din vară, în timp ce rezultatele slabe s-au înregistrat în primul rând la grupurile şcolare, foste şcoli de arte şi meserii. „O bună parte din elevii cu rezultate foarte slabe nici nu ar fi trebuit să ajungă la bac şi nici să ajungă la liceu. S-a greşit fundamental când au fost direcţionaţi toţi elevii către programa liceală” şi au fost eliminate şcolile profesionale, spune Nicolae Robu, membru în  Comisia pentru învăţământ din Senat. Soluţia, în opinia sa, este învăţământul obligatoriu de 10 clase, ultimele două fiind de liceu sau de pregătire profesională, la alegerea elevilor.

Şi Adriana Săftoiu subliniază diferenţa dintre pregătirea şi compe­tenţele elevilor de la liceele teoretice, în comparaţie cu a celor de la grupurile şcolare.

„Bacalaureatul diferenţiat este primul pas obligatoriu. Cum să dai acelaşi subiect la un liceu unde se fac cinci-şase ore de română pe săptămână şi la un liceu unde se fac cel mult două ore?”, întreabă ea.

De altfel, toate cele peste 20 de licee care au avut grad de promovare zero în prima sesiune a bacalaureatului erau grupuri şcolare la care au fost transferaţi foştii elevi ai şcolilor de arte şi meserii. Directorii acestor licee au declarat şi ei pentru RL că elevii lor nu puteau concura cu cei de la liceele teoretice. „Vom avea în continuare rezultate catastrofale dacă ne ambiţionăm să dăm vina doar pe copii”, conchide Săftoiu. 

De ce sunt Suceava şi Mehedinţi fruntaşele ţării

Pe primele două locuri la nivel naţional în ce priveşte numărul celor care au promovat bacalaureatul se află judeţele Mehedinţi şi Suceava. În cazul judeţului din sud-vestul ţării, procentul a fost de aproape 53, o cifră spectaculoasă în raport cu media naţională de 19 la sută, înainte de contestaţii. În Suceava, ponderea celor promovaţi a fost de 36 la sută.

Contactaţi de România liberă, cei doi inspectori şcolari generali din cele două judeţe au exclus frauda de pe lista posibilelor motive pentru care Mehedinţi şi Suceava au bătut centre academice precum Bucureşti, Cluj sau Timişoara.

„La Suceava se face carte. Dacă ne uităm pe rezultatele ultimilor patru, cinci, şase ani, vom constata că Suceava a fost mereu pe locuri fruntaşe: unu, doi sau trei. Nici nu cred că în ultimii cinci ani am fost mai jos de locul doi. Dacă mai comparăm şi rezultatele din toamna trecută, care însemnau promovabilitate de 37 la sută, iar acum înseamnă 36 la sută, chiar nu văd unde este problema”, a spus inspectorul şcolar sucevean Petre Carcalete.

Explicaţia e însă alta în Mehedinţi, judeţul fruntaş la cea de-a doua sesiune a bacalaureatului.

„Au trecut 53 la sută bacul pentru că am avut foarte mulţi elevi care au picat doar la o probă la sesiunea din toamnă şi au dat un singur examen, şi-au dedicat timpul studierii la o singură materie”, a explicat inspectorul şcolar judeţean din Mehedinţi, Emil Mirică.

„Bacalaureatul diferenţiat este primul pas obligatoriu. Cum să dai acelaşi subiect la un liceu unde se fac cinci-şase ore de română pe săptămână şi la un liceu unde se fac cel mult două ore?”

Adriana Săftoiu, membru în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor

Numărul mic de elevi care au luat bacul lasă facultăţile fără studenţi. Cel mai afectate vor fi instituţiile particulare, dat fiind că absolvenţii de liceu mai au încă la dispoziţie locuri la facultăţile de stat.