„Trebuie să ne orientăm către un nou model de afaceri”, a declarat Masatoshi Kumagai, unul dintre capii mafiei japoneze, într-un interviu pentru revista franceză L’Expansion. Deşi mass-media consideră că Yakuza este din ce în ce mai puternică, Kumagai afirmă că lucrurile stau altfel. Yakuza se află în plin declin şi vor înceta să mai existe dacă nu-şi modifică strategia, relatează testosteronpit.com.
Yakuza este o adevărată forţă economică în Japonia, având peste 100.000 de membri în 22 de sindicate grupate în jurul a trei mari familii. Relaţia ambiguă dintre Yakuza şi guvernul japonez a contribuit la creşterea prosperităţii mafioţilor.
După cel de-al II-lea Război Mondial, Guvernul s-a folosit de Yakuza pentru a scăpa de bandele de chinezi şi coreeni care prădau ţara. Începând cu anii ’60, Partidul Democrat Liberal a încurajat acţiunile Yakuza, care a început să dea lovitura. Cu cât relaţia dintre Yakuza şi Guvern a devenit mai strânsă, cu atât influenţa mafiei japoneze a devenit mai mare. Taxe de protecţie, jocuri de noroc, trafic de droguri, prostituţie şi cămătărie, toate acestea au intrat în zonele de interes ale Yakuzei.
Influenţa ei a crescut atât de mult, încât legile anti-mafiote care au fost elaborate 1992 au fost adoptate abia după şase ani.
Răspunsul greoi al autorităţilor după teribilul cutremur din Kobe din 1995 au determinat intrarea în scenă a Mafiei japoneze. Yakuza a oferit ajutoare şi a folosit chiar şi un elicopter pentru salvarea sinistraţilor, în timp ce autorităţile păreau neputincioase. Acţiunile lor au contribuit şi mai mult la crearea aurei de semi-legitimitate a mafiei japoneze.
Însă totul s-a schimbat în momentul în care un membru al Yakuzei l-a asasinat pe primarul oraşului Nagasaki în 2007. Considerând acţiunea mafiei ca fiind un atac la adresa democraţiei, autorităţile japoneze au declarat război Yakuzei. Atunci a început să se prăbuşească mafia. După ce a izbucnit criza economică, partidul care a susţinut-o timp de câteva zeci de ani şi-a pierdut din influenţa pe care o avea asupra electoratului.
În consecinţă, a declarat Kumagai, Yakuza este slăbită şi nu-şi mai poate conduce afacerile ca până acum. De exemplu, dacă posesorul unui magazin plăteşte taxa de protecţie, autorităţile îl vor acuza de cooperare cu o organizaţie criminală. Influenţa lor este din ce în ce mai mică, prin urmare trebuie să devină din ce în ce mai invizibili. Deşi au rămas multe oportunităţi de „afaceri” (precum traficul de droguri), Yakuza nu mai câştigă la fel de mulţi bani.
Conform estimărilor poliţiei, o jumătate dintre câştigurile Yakuzei provin din afaceri legale care au fost începute cu ajutorul activităţilor ilegale. Multe dintre activităţile legale sunt conduse de către „asociaţi” care nu poartă nici unul dintre însemnele Yakuza, cum ar fi tatuajele.
„Este timpul să ne orientăm către un nou model de afaceri”, a declarat Masatoshi Kumagai. Yakuza operează la nivel local, însă va trebui să se extindă în afara graniţelor, ceea ce va fi greu din moment ce nu a stabilit niciodată relaţii cu organizaţiile mafiote din alte ţări. Concentrându-se asupra Asiei, Kumagai face afaceri în China şi Coreea de Sud şi a investit recent într-un cazinou în Macao. Este singurul japonez care a reuşit să facă asta datorită relaţilor pe care le are în ţările respective.
„Şi trebuie să ne îmbunătăţim imaginea”, a continuat. Japonezii şi guvernul japonez nu se mai sperie de Yakuza şi ar putea să-i respingă în totalitate. Deja a devenit extrem de greu să recruteze tinere talente. Este mult mai puţin atractiv pentru tineri să facă parte din Yakuza decât era atunci când aveau bani, femei şi maşini la discreţie. În plus, tinerii nu mai respectă regulile. Când fac o prostie, preferă să fugă, în loc să-şi taie un deget şi să-l ofere şefului pentru a obţine iertarea. „Când îi prindem şi-i batem ca să-i aducem pe calea cea dreaptă, ne denunţa la poliţie”, a adăugat el. „Pe vremea noastră spuneam mulţumesc”.
Iar pedepsele cu închisoarea au devenit mai aspre, s-a plâns Kumagai. În loc de 15 ani, un condamnat poate pierde 30 de ani din viaţă. Înainte, cei care ieşeau din închisoare obţineau o poziţie superioară în organizaţie. În prezent, în contextul crizei, nu mai pot promite acest lucru, deoarece nici ei nu mai sunt siguri că vor exista peste 30 de ani.
Yakuza a încercat să-şi îmbunătăţească imaginea în timpul catastrofei de la Fukushima. La doar câteva ore după marele cutremur, zeci de camioane cu alimente şi obiecte utile au fost descărcate în oraşele afectate de seism. Ajutoarele veneau din partea membrilor clanului Inagawa-kai, al treilea ca mărime din mafia japoneză. Acţiunile filantrope ale Yakuzei au continuat, ei oferind câteva milioane de dolari victimelor cutremurului. De asemenea, Yakuza a ajutat poliţia japoneză la menţinerea ordinii, declarând că, în momentele de criză, cu toţii sunt cetăţeni japonezi şi au interese comune.
