O serie de documente descoperite de activiştii Human Rights Watch şi de jurnaliştii de la The Independent on Sunday şi The Mail on Sunday scot la lumină legăturile vinovate dintre regimul fostului dictator libian şi agenţiile de spionaj americană şi britanică, CIA şi MI6.
Între 2002 şi 2004, CIA a răpit mai mulţi suspecţi de terorism şi i-a predat regimului colonelului Muammar Gaddafi în cadrul aşa-numitului program privind „transferurile extraordinare”. Unul dintre ei se numeşte Abdel Hakim Belhaj şi astăzi este comandantul militar al rebelilor.
Belhaj, al cărui nume de războinic era Abdullah al-Sadiq, a condus la începutul anilor 2000 o revoltă islamistă împotriva lui Gaddafi. Americanii l-au prins undeva „în sud-estul Asiei” şi în 2004 i l-au predat lui Gaddafi, împreună cu un set de întrebări la care doreau răspunsuri din partea prizonierului. Regimul libian era notoriu în lume pentru practica extinsă a torturii. Belhaj a declarat că a fost torturat şi înainte de a fi predat libienilor şi spune acum că nu are nici un fel de resentimente faţă de americani.
Cele mai multe dintre documentele citate de presa britanică au fost descoperite în casa devastată a fostului şef al serviciilor secrete libiene, Moussa Koussa, devenit ulterior ministru de Externe. Moussa Koussa a fugit în februarie la Londra şi ulterior în Qatar, după ce o serie de activişti pentru drepturile omului au cerut reţinerea lui pentru crime împotriva umanităţii. Documentele descoperite în locuinţa sa – pe care nimeni nu s-a obosit să le recupereze în tot acest timp -ridică vălul asupra legăturilor lui Koussa cu CIA şi MI6, scrie IoS.
În decembrie 2003, războiul din Afganistan părea să fi fost câştigat, iar administraţia Bush se pregătea să invadeze Irakul. Pe acest fond, pe 16 decembrie a avut loc o întâlnire la Travellers Club, în Londra, între Moussa Koussa şi doi reprezentanţi ai serviciilor secrete libiene, pe de o parte, şi doi directori ai CIA, trei şefi ai MI6 şi reprezentantul premierului Tony Blair pentru politică externă, Sir Nigel Sheinwald, de cealaltă. Două zile mai târziu, Blair şi Gaddafi au avut o discuţie telefonică, iar în ziua următoare, pe 19 decembrie, Blair şi Bush au anunţat că Libia îşi predă armele de distrugere în masă.
De atunci, între MI6 şi regimul Gaddafi s-a dezvoltat o relaţie cordială, care a mers până la schimburi de scrisori despre disindenţii libieni aflaţi la Londra. La un moment dat, MI6 chiar a scris un discurs pentru Gaddafi, pentru a-l ajuta să fie credibil în faţa comunităţii internaţionale.
Nelson Mandela, emisarul lui Gaddafi
Dar relaţiile călduroase dintre Marea Britanie şi Libia nu au început în 2007, când Tony Blair a băut ceai cu Gaddafi într-un cort de beduini la marginea capitalei Tripoli, nici în 2003, o dată cu sus-amintitul summit al spionilor. Schimbarea de atitudine a început în cursul unei întâlniri care a avut loc în ianuarie 1999, în Africa de Sud, între Tony Blair şi Nelson Mandela. Avocat neabătut al lui Gaddafi, Mandela a făcut lobby pe lângă Blair să ridice sancţiunile impuse regimului libian după atentatul de la Lockerbie din 1988, în care au murit 270 de pasageri ai unui avion Pan Am.
În aprilie 1999, Gaddafi i-a predat pe cei doi suspecţi, dintre care unul, Abdelbaset al-Megrahi, a fost condamnat. Sancţiunile au fost ridicate şi de atunci relaţiile s-au dezvoltat în permanenţă până acolo unde, în 2007, fiul lui Gaddafi i-a trimis lui Blair teza sa de doctorat la London School of Economics. Blair i-a mulţumit şi i-a oferit chiar şi câteva informaţii pe care Saif să le includă în lucrare. Ulterior, s-a dovedit că Saif a donat LSE 1,5 milioane de lire şi că teza de doctorat era plagiată.
În 2009, guvernul scoţian l-a eliberat pe al-Megrahi pe motive umanitare pentru că ar fi suferit de cancer de prostată în fază terminală. Megrahi a fost descoperit recent la Tripoli, în stare gravă, dar viu. La data res-pectivă atât guvernul scoţian, cât şi cel britanic au respins orice fel de alte motive decât cele umanitare. Documente găsite în locuinţa fostului ambasador britanic la Tripoli, descoperite de Mail on Sunday, arată că Gaddafi a ameninţat cu declanşarea jihadului dacă al-Megrahi moare într-o închisoare scoţiană şi cu anularea contractelor pe care companiile petroliere britanice le desfăşurau în Libia.
