Un tânăr curator român, Cosmin Năsui, a reuşit să realizeze un proiect de artă atât de profesionist încât să fie acceptat la unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Rusia. Asta l-a „costat”, printre altele, 300 de zile de muncă şi peste 500 de e-mailuri schimbate cu organizatorii.
Ai reuşit o performanţă de care ar fi mândru orice cu-rator sau artist român: aceea de a duce arta contemporană românească la Bienala de la Moscova. Cum ai reuşit?
Cum probabil orice performanţă are nevoie de o depăşire a unui alt record sau al unui alt eşec, în cazul nostru a pornit de la o propunere nerealizată de a participa la Bienala de la Praga din acest an. Îi mulţumim astfel indirect lui Giancarlo Politi, directorul Bienalei de la Praga, pentru că lipsa răspunsului său ne-a ambiţionat să continuăm şi astfel să înscriem o performanţă mult mai importantă pentru noi şi cred că deopotrivă pentru arta românească. Însă, înainte ca toate aceste lucruri să fie posibile, am început cu viziunea de a configura o identitate est-euro-peană a artiştilor contemporani români, promovându-i în con-texte premium ale valorilor artei contemporane la scară interna-ţională. Această viziune este con-tinuată de o strategie de cons-truire atentă a unor portofolii solide pentru artiştii contem-porani, care, desigur, se consoli-dează în configurarea unor cote pe pieţele internaţionale de artă.
Şapte artişti contemporani români, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Bogdan Raţă, Aurel Tar şi Zoltan Bela, pe scena de anvergură a Bienalei inter-naţionale de artă contemporană de la Moscova înseamnă, desigur, depăşind momentele de bucurie, o muncă de echipă profesionistă dedicată, începută în decembrie 2010, cumulând peste 300 de zile. O astfel de reuşită aparţine întregii noastre echipe.
Cum este percepută profesia ta, aceea de curator?
Citiţi continuarea în cotidianul România liberă de luni, 5 septembrie, disponibil la toate chioşcurile de ziare din ţară şi aici, în format electronic
