Doar două posturi, din nouă vacante, au fost ocupate la Secţia Penală a ICCJ, în urma unei examinări contestate de reprezentanţi ai magistraţilor, oficiali ai Justiţiei şi societatea civilă.
Prea multe posturi vacante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o procedură criticată, dispute între CSM şi ICCJ şi o lege care aşteaptă să fie votată în Parlament. Acesta este contextul în care s-a desfăşurat promovarea unor judecători la Înalta Curte, urmată de reacţii negative din partea ministrului Justiţiei, procurorului general, reprezentanţilor magistraţilor şi societăţii civile.
După 12 ore de audieri, au fost făcute două numiri la secţia Penală (unde erau nouă posturi vacante), alte două la secţia Comercială (trei posturi vacante) şi o singură numire la secţia Civilă (trei posturi vacante). La secţia Penală a ICCJ, acolo unde se judecă marile cazuri de corupţie, s-au prezentat 11 candidaţi. Unul dintre ei s-a retras în ziua interviului, un altul nu s-a prezentat la examen, iar alţi şapte nu au întrunit numărul de voturi necesar din partea CSM.
Numirile au loc după câteva luni de blocaj, din cauza unor dispute între CSM şi Înalta Curte, iar judecătorii care s-au prezentat ieri la interviu şi-au depus candidaturile încă din martie. În martie, Consiliul a adoptat un nou ghid al procedurii de selecţie a magistraţilor pentru ICCJ. Acesta a fost însă suspendat la cererea ICCJ, iar singurele criterii stabilite pentru numirea judecătorilor la Înalta Curte au rămas cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM. În urma negocierilor dintre Ministerul Justiţiei, Consiliu şi Înalta Curte, a fost redactat un proiect de lege. Acesta nu a fost încă adoptat – abia ieri a fost avizat de Comisia juridică din Senat.
În acest context, Uniunea Naţională a Judecătorilor a cerut CSM suspendarea actualei proceduri de numire a magistraţilor în posturile vacante de la instanţa supremă, arătând că au fost impuse reguli noi unei proceduri declanşate înainte de publicarea regulamentului CSM. Şi Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a criticat procedura, afirmând că „şedinţa de luni a CSM a fost un ultim act dintr-o serie de măsuri instituţionale incoerente şi ezitante prin care s-a încercat promovarea unor judecători la instanţa supremă”. Lipsa unui regulament şi faptul că nu s-au putut înscrie şi alţi judecători, în afară de cei înscrişi în martie, a fost criticată şi de Laura Ştefan, expert al SAR, şi Codruţa Kovesi, procurorul general al României
De altfel, şi şeful CSM, Horaţius Dumbravă, a dat dreptate reprezentanţilor magistraţilor şi societăţii civile, recunoscând că s-a pronunţat împotriva reluării numirilor la Înalta Curte pe vechile proceduri, pe care Consiliul a încercat să le schimbe. În plus, spune el, aceasta era singura soluţie de a debloca situaţia de la Înalta Curte, care se confruntă cu un deficit grav de judecători, mai ales la secţia Penală.
Pe de altă parte, spune Dumbravă, examenul a fost riguros şi s-a bazat pe instrumente noi de evaluare, unele dintre ele prezente şi în proiectul de lege aflat acum în Parlament: fişe profesionale ale candidaţilor, raport consultativ al unei comisii de la ICCJ şi prezenţa la interviu a unui psiholog şi a preşedinţilor secţiilor vizate de candidaţi. Georgiana Iorgulescu, de la Centrul de Resurse Juridice, a explicat că aceste elemente au fost cerute de societatea civilă şi că numirile erau necesare, dat fiind numărul mic de judecători de la ICCJ, mai ales la secţia Penală, unde se lucrează cu un număr mare de dosare sensibile, sub presiune mediatică şi politică.
„Indiferent cât se schimbă procedurile, e important cine vine la selecţie. Trebuie să dai semnalul că ai nevoie de nişte oameni buni, nu că trebuie să se ocupe posturile cu orice chip”, precizează Iorgulescu.
Fără sancţiuni la ICCJ
Comisia juridică a Senatului a adoptat ieri un amendament la un proiect de lege conform căruia în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi promovaţi numai magistraţii care nu au fost sancţionaţi în întreaga carieră. Senatorii au dat aviz favorabil proiectului de lege.
