Când Liviu Dragnea a anunțat dublarea salariilor pentru artiști, aceștia au crezut că l-au prins de Dumnezeu de un picior.
”Nu știți cum e să crești un copil și să ai un salariu de 1.300 de lei”, declara o balerină. Salariile s-au mărit cu 50%, urmează o nouă tranșă de 50%. Dar, aceste majorări au un efect dramatic pentru unele instituții de spectacol. Așa se întâmplă la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“, unul dintre cele mai importante din țară, cu un pedigree impresionant. Teatrul aparține de Ministerul Culturii, care îi asigură finanțarea. Veniturile angajaților au fost majorate, dar cheltuiala cu salariile și remunerațiile colaboratorilor a rămas aceeași.
Cum TNOB are 137 de angajați și 100 de colaboratori, s-a ajuns în situația în care nu mai sunt, practic, bani pentru plata acestora din urmă. Fără colaboratori, teatrul nu poate funcționa. Un efect perfid al majorării salariale, în condițiile în care, dacă un teatru nu mai poate funcționa, adică dacă nu mai poate pune în scenă spectacole, riscă să se închidă.
„Încercăm să supraviețuim“
Managerul TNOB, Danie-la Vlădescu, a explicat că situația este disperată. „Încercăm să supraviețuim până la o eventuală rectificare bugetară, pentru că bugetul a fost împărțit greșit anul acesta. Practic, ministerul a emis o dispoziție bugetară pentru toate instituțiile, care spune că 75% din buget se alocă pentru salarii, iar 25% pentru bunuri și servicii. Anul trecut am avut 50% pentru salarii, 50% pentru bunuri și servicii. Pe noi -această directivă ne-a distrus. Avem asigurate cheltuielile cu salariile și cele materiale, dar nu sunt bani pentru cei 100 de colaboratori, pe care ne bazăm în toate compartimentele”, spune Daniela Vlădescu. Aceasta spune că baletul are numai 14 salariați, un număr cu care nu se poate pune în scenă -niciun balet, ba nici măcar nu se poate face ilustrație pentru operă sau operetă. Orchestra are 36 de salariați. Unele partide, cum ar fi cele de trombon și fagot, nu au niciun instrumentist, altele, oboiul și trompeta, de pildă, au numai unul. Corul este compus din 20 de salariați. Nici vorbă să poți cânta arii celebre din „Aida“ și „Forța destinului“. „Nici măcar Traviata nu putem cânta“, spune Daniela Vlădescu. Ba mai mult, mulți dintre ei sunt soliști, pentru că sunt solicitați să interpreteze roluri mai mici sau mai mari din opere, pentru că TNOB nu are decât opt soliști.
Spre comparație, Opera din Cluj are 260 de salariați și o orchestră de 60 de -oameni, fără să aibă companie de balet. La Timișoara și Iași situația e asemănătoare, deși Iașiul are și 40 de balerini.
Opera din Brașov are 40 de soliști vocali, un cor de 40 de persoane și o orchestră de 45.
Spectacole premiate
În ciuda condițiilor grele, spectacolele de la TNOB sunt premiate. ”Am fost cei mai buni în ultimii ani. La galele operelor naționale, competiția cea mai importantă a spectacolelor de operă și balet, TNOB a obținut, în 2015, premiul pentru cel mai bun spectacol de balet, pentru «Romeo și Julieta», în coregrafia lui Horațiu Cherecheș, iar în 2016 a obținut premiul pentru cel mai bun balet clasic, «Crăiasa Zăpezii», dar și pentru cel mai bun spectacol românesc, decernat baletului «Enesciana»“, a menționat Daniela Vlădescu. Aceasta a declarat că teatrul a avut montări cu 30.000 de euro, care în alte teatre nu înseamnă „decât costul materialului care cade la croială”.
ISTORIC. Problemele au început acum 13 ani
În 2004, la 8 ani de la moartea maestrului Oleg Danovski, Teatrul de Balet, așa cum se numea atunci (funcționa independent) a fost desfiinţat, fiind comasat cu Opera și cu Filarmonica „Marea Neagră“ prin Hotărârea nr. 151 din 2004 a Direcţiei de Cultură a Consiliului Judeţean Constanţa, instituție condusă de baronul PSD Nicușor Constantinescu. Din cei 507 angajați ai celor 3 instituții au fost dați afară 200, în urma comasării. A venit Ordonanța 63 a Guvernului Boc, prin care se cereau disponibilizări. Deși a existat o circulară prin care se prevedea să nu fie dați afară artiști, CJ a mai concediat 100 de angajați ai noului teatru. Mai mult, teatrul era închis în acea perioadă și ministrul Culturii, un membru UDMR, hotărâse preluarea sa, pentru a-l salva. ”În anul 2006, când am venit, nu se cumpărau instrumente, lumini, sunet, nimic. Noi aveam 92% din buget pentru salarii. Restul se ducea pentru întreținerea clădirii. Celălalt teatru avea 40% salarii, restul însemnau achiziții, bunuri și servicii, etc. Așa e când părinții nu te iubesc. Pe noi părinții, Consiliul Județean, nu ne-a iubit”, spune Daniela Vlădescu. Aceasta afirmă că ministrul de acum al Culturii nu are nicio vină, cel mai probabil nu cunoaște situația cu exactitate.
