La Brăila este aşteptată încă o echipă de experţi angajată pentru depistarea hrubelor rămase de pe vremea turcilor.
În perspectiva alegerilor locale, edilii Brăilei au relansat ideea restaurării şi introducerii în circuitul turistic a reţelei de hrube din centrul vechi al oraşului. Hrubele au fost construite de turci, care au stăpânit Brăila vreme de aproape trei sute de ani, în perioada 1540-1829.
Reţeaua de galerii subterane, cu o înălţime ce permitea să fie străbătute şi de un om călare pe cal, a fost construită în scopuri strategice, pentru ca soldaţii turci să se ascundă pentru a scăpa de atacurile armatei Moldovei şi să se regrupeze pentru a riposta atacurilor. Hrubele au mai multe ieşiri în zona falezei Dunării şi a actualului amplasament al Grădinii Publice. După ce anul trecut a eşuat o primă tentativă de aducere a unor specialişti care să scaneze cu sonarele traseele hrubelor din zona Grădinii Publice, primarul Aurel Simionescu reia în acest an operaţiunea de detectarea traseelor hrubelor.
Potrivit lui Simionescu, o echipă de experţi în cercetare arheologică este aşteptată la Brăila, pentru a depista, cu aparatură profesionistă, porţiuni din reţeaua de hrube, al cărei potenţial turistic ar urma să fie pus în valoare în cadrul unui proiect finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Firma angajată în primăvara acestui an pentru a descoperi segmentele de hrube rămase neastupate a găsit doar trasee surpate, iar din acest motiv se recurge acum la ajutorul experţilor.
„Aşteptăm să vină experţi în măsurători, nu vrem să ne apucăm să săpăm colo şi colo. Vor veni nişte specialişti pe cercetare arheologică, care ar putea identifica anumite goluri ce s-au păstrat. Dacă vor găsi unul dintre aceste goluri, vor putea vedea dacă există un traseu. Se presupune că pereţii laterali au rămas, fiind prăbuşită doar bolta”, a declarat Aurel Simionescu. Este posibil ca intenţiile edililor să fie tardive, pentru că, în urma unui studiu efectuat în 1995 de specialiştii Institutului de Geologie al Academiei Române, s-a decis că hrubele Brăilei trebuie astupate, din cauza fenomenului de tasare.
Se putea face şi ceva concret
Restaurarea hrubelor este una din promisiunile preferate ale politicienilor brăileni. La campania din anul 2000, unul dintre candidaţii la funcţia de primar, Marian Covache, promitea să realizeze „Turneul emoţiilor în hrubele Brăilei”, iar în 2008, cu prilejul acţiunii „Rebranding Brăila”, actualii edili promiteau „introducerea unor hrube, din cele 98 existente, într-un circuit turistic şi comercial”. Dincolo de promisiuni, s-ar fi putut face şi ceva concret pentru începerea punerii în valoare a hrubelor, pentru că între treptele care coboară din Grădina Publică către Dunăre şi Vadul Schelei se află un segment de hrubă construit în secolul al XVII-lea şi care poate fi redeschis, intrarea în această hrubă fiind cunoscută de 40-50 de ani. „Amenajată mai mult sau mai puţin, ea poate să ofere o idee despre ce a fost cândva reţeaua de hrube, de comunicare subterană a ienicerilor, a celor din garnizoana otomană, între secolul al XVII-lea şi 1828-1829, perioada retragerii turcilor”, declara anul trecut Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei.
