În timp ce ţările din sudul Europei se confruntă în continuare cu criza financiară, guvernul de la Berlin se bucură de o vară liniştită – iar populaţia este încrezătoare că bunăstarea va continua şi în anii următori; totuşi, „miracolul” german ar putea fi tulburat de creşterea prea înceată a consumului.
Un articol recent din prestigiosul cotidian american The New York Times, intitulat „Deocamdată, Germania zboară deasupra furtunii economice”, laudă performanţele ţării aflate nu numai geografic în centrul Europei. Într-adevăr, mulţi indicatori sunt pozitivi; astfel, rata şomajului în luna iulie era de numai 7%, iar doar 9,1% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu aveau un loc de muncă – în timp ce media europeană este de 20,5%. Conform unui sondaj publicat în săptămânalul WirtschaftsWoche, 53% din germani sunt optimişti în privinţa perspectivelor economice din următoarele 12 luni, numai 12% considerând că acestea sunt mai curând proaste.
Renate Köcher, directoarea institutului Allensbach, care a realizat sondajul, declară pentru New York Times că, deşi germanii sunt confruntaţi cu ştiri îndeosebi proaste despre dificultăţile financiare ale Uniunii Europene, experienţa lor de viaţă este complet diferită; „criza este virtuală”, explică Köcher, „ce este mai important pentru majoritatea oamenilor este propria lor situaţie, care în multe cazuri s-a îmbunătăţit notabil în ultimii 3-4 ani”.
Populaţia crede în euro; liderii industriei – nu
Unul dintre factorii care au dus la boom-ul economic din Germania, scrie New York Times, este moneda euro; în timp ce pentru economiile mai slabe, cum ar fi cele ale Greciei sau Portugaliei, apartenenţa la zona euro s-a dovedit nefastă, pentru ele nemaiexistând posibilitatea devalorizării monedei pentru a obţine preţuri mai competitive, Germania a fost avantajată de acest lucru – cu rezultatul că acum cresc presiunile asupra guvernului Merkel de a susţine financiar ţările mai slabe. Însă, deşi o parte a opiniei publice din Germania declară din ce în ce mai strident că Berlinul nu poate fi „vaca de muls” a Europei şi cere insistent oprirea ajutoarelor pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, o majoritate tăcută pare să fie de părere că preţul pe care l-a plătit Germania până acum nu este prea mare în relaţie cu beneficiile aduse de moneda unică; astfel, 65% din participanţii unui sondaj apărut în tabloidul Bild am Sonntag au fost de părere că moneda euro va continua să existe şi în 2021 – iar 52% au declarat că pot înţelege furia protestatarilor din Grecia.
Dacă populaţia pare să se fi acomodat cu gândul că Germania va fi nevoită să susţină în continuare economiile codaşe din zona euro, nu acelaşi lucru se poate spune despre o parte a oamenilor de afaceri. Într-un articol din săptămânalul britanic The Economist este descrisă nemulţumirea crescândă a acestora cu stilul de guvernare al Angelei Merkel – şi cu decizia cancelarului de a se crampona de euro cu, aparent, orice preţ.
Wolfgang Reitzle, directorul companiei Linde, cel mai mare producător de gaze industriale, a declarat recent că susţine euro – „dar nu cu orice preţ”. Şi alţi lideri din industrie şi din domeniul bancar se îndoiesc că zona euro continuă să aducă Germaniei un avantaj – iar mulţi dintre ei acuză guvernul, conform The Economist, de „o conducere slabă, decizii «perverse» şi o proastă strategie de comunicare”.
Pe acest fond, cele mai noi date care arată că s-a oprit creşterea economică – produsul intern brut crescând între aprilie şi iunie 2011 cu numai 0,1% faţă de perioada ianuarie-martie – ar putea da apă la moară criticilor lui Merkel. Nu este însă clar cum ar trebui interpretate aceste cifre; în timp ce Financial Times îl citează pe Andreas Rees, analist al băncii Unicredit din München, care declară că acesta „este un punct de cotitură pentru economia germană, care marchează sfârşitul creşterii exuberante”, un alt analist, Carsten Brzeski de la banca olandeză ING declară cotidianului britanic The Guardian că datele indică o „normalizare a creşterii”, şi nu sunt dezamăgitoare. Acest punct de vedere ar putea fi susţinut şi de faptul că PIB-ul Germaniei a crescut în acest trimestru cu 2,8% faţă de 2010, iar pentru întreg anul 2011 este pronosticată o creştere de 3,5%.
Creşterea globală permite o prognoză pozitivă
Chiar dacă consumul intern nu a atins în acest an aşteptările, Institutul Economiei Germane (IW) se arată optimist pentru viitor. „Boom-ul investiţiilor globale este intact şi va rămâne astfel”, declară pentru Der Spiegel directorul institutului, Michael Hüther, care adaugă că „balanţa economiei mondiale s-a schimbat, iar Statele Unite şi-au mai pierdut din importanţă”.
Conform lui Hüther, viitorul aparţine Chinei, Indiei şi Braziliei – „atâta timp cât acestea nu vor fi lovite de crize economice majore”.
Hüther este de părere că industria germană, care se bazează în mare parte pe producţia pentru export, va profita de volumul crescut de investiţii din aceste ţări, iar produsele sale şi tehnologiile de vârf o fac să fie bine plasată pe piaţa internaţională.
Poate că actuala lipsă de griji a Germaniei este cel mai bine documentată de un eveniment care s-a aflat la sfârşitul săptămânii trecute pe prima pagină a celui mai citit tabloid german, Bild: în timp ce Marea Britanie continuă să dezbată cauzele valului de violenţe care a cuprins cu puţină vreme în urmă mai multe oraşe, iar Franţa îşi face griji în privinţa unei posibile scăderi a ratingului de ţară, tabloidul a anunţat o recompensă de 10.000 de euro pentru persoana care o va găsi pe vaca Yvonne, care, după ce a fugit din grajdul unei ferme acum 12 săptămâni, se ascunde într-o pădure din landul Bavaria.
65% din participanţii unui sondaj apărut în tabloidul Bild am Sonntag au fost părere că moneda euro va continua să existe şi în 2021.