Printre cele mai importante centre de pelerinaj se numără mănăstirile din judeţele Cluj şi Arad.
Centrele de pelerinaj din Transilvania atrag sute de mii de oameni. Unii dintre ei vin din alte ţări, ca să se roage în mănăstirile dedicate Fecioarei Maria. Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare în care ortodocşii şi catolicii celebrează ridicarea la Cer a Neprihănitei Fecioare Maria.
Mii de pelerini s-au strâns la Nicula
Câteva mii de pelerini s-au strâns în acest sfârşit de săptămână la mănăstirea Nicula, situată la câţiva kilometri depărtare de oraşul Gherla. Ei se roagă în faţa unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, despre care cred că ar fi făcătoare de minuni.
Oamenii vin din toate colţurile Transilvaniei. Unii au ajuns la Nicula cu maşinilor ori cu autobuzele, alţii au venit cu trenurile, cu căruţele sau chiar pe jos, într-un pelerinaj dedicat Maicii Domnului. Unii au sosit încă de vineri seara şi şi-au petrecut nopţile sub cerul liber, în corturi amenajate la marginea pădurii care înconjoară mănăstirea ori în gazdă la localnici. Oamenii se pregătesc pentru slujbele religioase ale ierarhilor clujeni. Mitropolitul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Andrei Andreicuţ, va oficia slujba la mănăstirea Nicula, iar în biserica parohială din sat, slujba va fi oficiată de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu.
Icoana despre care oamenii cred că ar fi făcătoare de minuni a fost pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, apoi a fost aşezată în biserica parohială din satul Nicula. Mărturii din epocă, inclusiv rapoarte oficiale ale armatei austriece, arată că icoana a început să lăcrimeze în anul 1700. Stăpânul domeniului Nicula, contele maghiar Kornis, a luat icoana şi a dus-o în capela din reşedinţa sa, însă sătenii români au cerut-o înapoi. Cauza a ajuns să fie judecată de Curtea din Viena. Reprezentanţii monarhiei austriece au decis ca icoana să fie aşezată într-un lăcaş de cult aparte, unde să poată fi venerată de toţi oamenii, fără deosebire de religie ori de etnie. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul acestui lăcaş de cult a fost ridicată o mănăstire a călugărilor bazilieni, un ordin călugăresc greco-catolic.
În perioada interbelică, Papa Pius al XI-lea a acordat mănăstirii Nicula statutul de sanctaur marian, iar în timpul episcopului Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român din istorie, Nicula a devenit unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj din Europa de Est. După interzicerea Bisericii Greco-Catolice de către autorităţile comuniste, în anul 1948, călugării bazilieni au fost arestaţi. Superiorul lor, Leon Man, a fost ucis de Securitate în închisoarea de la Gherla. Însă icoana a fost ascunsă de îngrijitorul mănăstirii. Acesta, pe patul de moarte, a mărturisit preotului care îl asista locul în care era ascunsă icoana, zidită într-o casă. Acesta a luat icoana, care a fost predată Muzeului din Cluj. La insistenţele arhiepiscopului ortodox Teofil Herineanu icoana a fost aşezată în capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj. După căderea comunismului, icoana a fost trimisă la restaurat. Ea, însă, a fost distrusă parţial din neglijenţa restauratorului. Icoana, repictată, a fost trimisă la mănăstirea Nicula, unde a fost aşezată într-un iconostas din lemn de tei, unic în lume, care a fost sculptat în perioada interbelică.
Pelerinaje la Bodrog şi Radna
Credincioşi din vestul ţării, dar şi din Ungaria şi din alte ţări europene, au venit la Arad pentru a participa la slujbele speciale, oficiate la Mănăstirea de la Bodrog, dar şi la Biserica franciscană Maria Radna, din Lipova.
Mii de pelerini s-au adunat la Basilica Papală Maria Radna la slujbele oficiate cu ocazia marii sărbători a Sfintei Fecioare Maria. Credincioşii au avut ocazia să asculte liturghiile în şase limbi: română, maghiară, germană, slovacă, bulgară şi croată. În spatele bisericii, pe deal, a fost parcurs Drumul Crucii, urcat de pelerini şi credincioşi. Au putut fi observate persoane care au urcat dealul în genunchi, cu cărţi de rugăciuni în mâini. Alţi pelerini caută pe dealul din spatele mănăstirii nişte seminţe pe care le aseamănă cu lacrimile Maicii Domnului. Ei le duc acasă, pentru că spun că le vor purta noroc tot anul.
Mănăstire străveche
La Bodrog, unde funcţionează o străveche mănăstire ortodoxă, pelerinii au venit din vestul României, dar şi din Ungaria. Ei au înoptat sub cerul liber şi s-au rugat toată noapte la Fecioara Maria. Conform tradiţiei, au participat la Drumul crucii, Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Taina Sfântului Maslu, dar şi la liturgii oficiate de un sobor de preoţi, în frunte cu IPS Timotei Seviciu, arhiepiscopul Aradului.
