Salonul internațional de carte, care a avut ca țară invitată Suedia, s-a încheiat ieri, după ce a prezentat producția editorială a mai bine de 200 de edituri, totalizând peste un -milion de volume.
Vizitatorii au putut participa la peste 350 de evenimente, ce au variat de la lansări, dezbateri și colocvii până la proiecții cinematografice și evenimente interactive.
„Litera“, cu autori străini în top
La Editura Litera, numărul 1 în topul vânzărilor a fost “Io contra Statele Unite ale Americii” de Paul Beatty, o satiră mușcătoare despre educația excentrică a unui tânăr de culoare. Pe locul doi s-a situat celebra serie autobiografică a scriitorului norvegian Karl Ove Knausgard, „Cartea a patra. Lupta mea. Dansând în întuneric”, următoarele două volume din serie fiind în curs de apariție.
Pe locul trei s-a situat „Mica enciclopedie Hygge”, rețeta daneză a fericirii, de Meik Wiking, top-seller pe Amazon, o carte care ne învață să trăim frumos. O poveste inspirată de evenimente și oameni rea-li, destinele intersectate a trei femei din timpul celui -de-al Doilea Război Mondial, „Când înflorește liliacul”, de Martha Hall Kelly, s-a situat pe locul patru. Pe locul cinci s-a aflat „Drumul spre iad. Europa 1914-1949”, de Ian Kershaw.
Exarhu, primul la -„Curtea Veche“
Primul loc la vânzări la Editura Curtea Veche a fost cartea lui Răzvan Exarhu, „Fericirea e un act de siguranță”. Pe locul doi s-a situat „Spovedania unui preot ateu”, de Ion Aion, iar pe locul trei se află primul volum de proză scurtă a scriitorului rus Mihail Siskin, „Paltonul cu gaică. Proză scurtă, eseuri”. „Povestea Castelului Peleș”, de ASR Principele Radu al României, se situează pe locul patru, urmată de „Psihologie pentru oameni obișnuiți”, de Ramona și -Radu F. Constantinescu.
La Editura All, cărțile pentru copii și cele cu profil medical continuă să aibă vânzări foarte bune. Astfel, pe primul loc s-a situat „Tătănuș Pipăruș. Câinele fantomă”, de Claire Barker, seria Erin Hunter, cu „Pisicile războinice”, având și ea vânzări foarte bune. Pe locul doi s-a situat romanul „Fata din Brooklyn”, de Guillaume Musso, iar pe locul trei a fost o carte cu profil medical, „Diagnosticul clinic în ambulatoriu”, de Cristian Sever Oană.
„Imperiul pisicilor“, -prima la autori români
În Top 5 Editura Polirom, pe zona de general, avem pe primul loc “De ce este România astfel? Avatarurile excepționalismului românesc”, volum coordonat de Vintilă Mihăilescu. Urmează “Femeia cu Părul Roșu”, de Orhan Pamuk, “Viață”, de Keith Richards, “Povestea lui Genji”, de Murasaki Shikibu, “Imperiul pisicilor”, de Alex Tocilescu.
În ceea ce privește literatura română, clasamentul este următorul: “Imperiul pisicilor”, de Alex Tocilescu, “Cel care cheamă câinii”, de Lucian Dan Teodorovici, “Mâța Vinerii”, de Doina Ruști, “Pereți subțiri”, de Ana Maria Sandu, “Hanul lui Manuc”, de Simona Antonescu. La capitolul literatură străină, “Femeia cu Părul Roșu”, de Orhan Pamuk, se situează pe primul loc, urmată de “Povestea lui Genji”, de Murasaki Shikibu, “Contraviață”, Philip Roth, “Augustus”, de John Williams, și “Arhipelagul altei vieți”, de Andrei Makine.
Pleșu a luat caimacul la Humanitas
În Top 5, Editura Humanitas avem: “Despre inimă și alte eseuri”, de Andrei Pleșu, “România. O iubire din care se poate muri”, de Gabriel Liiceanu, „Mistica rugăciunii și a revolverului. Viața lui Corneliu -Zelea Codreanu”, de Tatiana -Niculescu Bran, “Am fost cândva femeie de onoare și alte povestiri”, de Radu Paraschivescu, și “Peisaj după isterie”, de Mircea Cărtărescu.
La Humanitas Fiction, Top 5 arată astfel: “Aviatorul”, de Evgheni Vodolazkin, “Iată-mă”, de Jonathan Safran Foer, “Vanessa și sora ei”, de Priya Parmar, “Amurgul marinarului”, de Yukio Mishima, și “Metamorfoza. Integrala prozei antume”, de Franz Kafka
