Zeci de mii de români, titulari ai unor împrumuturi în franci elveţieni, au ajuns la mâna cursului de schimb impus de banca lor. Moneda elveţiană aproape a dispărut de la ghişeele băncilor şi de la casele de schimb. Unele bănci o vând doar pe comandă fermă.
Pe Calea Moşilor, bulevard din Bucu-reşti unde fiecare bancă importantă are cel puţin o filială, ieri a fost criză de franci elveţieni la vânzare. Dintre toate băncile, una singură avea la vânzare doar 320 de franci. Celelalte bănci nu aveau deloc franci la vânzare sau, cum a fost cazul BRD, ni s-a cerut să facem comandă fermă şi să venim a doua zi să-i cumpărăm.
Nici celebrele case de schimb valutar de pe acelaşi bulevard, cele cu program nonstop, nu au avut la vânzare această monedă. „Fluctuaţia dintre francul elveţian şi leu este foarte mare. Diferenţele din ultimele zile dintre cele două monede ne-au dat peste cap şi am ieşit în pierdere. De aceea nu mai cumpărăm şi nici nu mai vindem franci”, ne-a declarat administratorul unei case de schimb valutar.
Blestemul creditelor în franci elveţieni
În ultimii patru ani, francul elveţian şi-a dublat valoarea. Acum, cel mai mult au de suferit cei care au credite în această monedă. L.G., un tânăr de 33 de ani, a făcut în 2007 un credit ipotecar în moneda elveţiană. Atunci, francul avea cea mai mică dobândă (4,12%), iar creditele în această monedă aveau o ofertă greu de refuzat: unele bănci finanţau 95% din valoarea locuinţei, primele şase luni nu plăteai nimic la credit, iar rata propriu-zisă creştea progresiv. În 2007, un franc elveţian a costat chiar şi 1,8 lei. Acum ratele s-au dublat.
Francul elveţian a depăşit 4 lei
Francul elveţian a depăşit ieri pragul de 4 lei, referinţa publicată de BNR, respectiv 4,0221 lei/franc elveţian, fiind cu 10 bani peste cursul de schimb valabil luni şi marcând un nou maxim istoric. Explicaţia creşterii este, pe de o parte, deprecierea leului în raport cu euro şi, pe de altă parte, aprecierea monedei elveţiene faţă de cea europeană.
Leul s-a depreciat în acest an cu 17,56% faţă de moneda elveţiană, iar comparativ cu nivelul de la începutul anului 2010, moneda naţională înregistrează o pierdere de 41,5%. Francul era cotat în prima zi a anului 2009 la 2,6745 lei, iar faţă de această rată de schimb deprecierea depăşeşte 50%. Înaintea declanşării crizei financiare, din septembrie 2008, francul se tranzacţiona pe piaţa românească în jurul a 2,2 lei/unitate monetară, iar deprecierea în raport cu acea referinţă se ridică la peste 80%.
Cel puţin 50.000 de credite
Numărul celor care suferă acum plătind o rată aproape dublă la creditul lor în franci elveţieni, faţă de acum trei ani, este mult mai mic, spre exemplu faţă de Ungaria, dar suficient de mare astfel încât speranţele lor să se îndrepte spre eventuale intervenţii viitoare ale Băncii Centrale şi Guvernului.
La finele lunii mai, restanţele la creditele în franci elveţieni urcau cu mai mult de 10 milioane euro pe lună, ajungând la 250 milioane euro, cu 150 milioane euro peste nivelul din mai 2010.
În fiecare lună, intră în incapacitate de plată aproximativ 200 de debitori care, la momentul semnării contractului de creditare, au fost atraşi de nivelul scăzut al dobânzii la franci elveţieni, respectiv 3-4% faţă de 8-9% cât era dobânda la euro sau 16-18% cât era la lei.
Opt bănci au vândut credite în franci elveţieni între 2006 şi 2009, iar soldul total al împrumuturilor atinge echivalentul a 2,3 miliarde de euro. Lucian Anghel, economist-şef al BCR, estimează că 10-12% din totalul valoric al creditelor acordate persoanelor fizice este acordat în franci elveţieni.
Încotro merge moneda elveţiană?
În acest moment, nimeni nu se hazardează să facă prognoze asupra evoluţiei francului. „Dacă aş şti cum va evolua, aş fi miliardar”, spune Lucian Anghel. El nu dă speranţă titularilor de credite în moneda europeană că francul va scădea curând. „Perioada de instabilitate (cea care a dus la creşterea francului – n.r.) va continua, deoarece e greu de crezut că dezechilibre economice formate în 10-20 de ani se pot rezolva în doi ani. Atât timp cât vor fi probleme în SUA sau în zona euro, francul va continua să fie o monedă de refugiu”, spune Anghel.
Moneda japoneză şi francul elveţian, considerate active sigure în perioade de corecţie, au fost propulsate de scăderile puternice înregistrate pe bursele asiatice şi pe pieţele de mărfuri de la începutul acestei săptămâni. Euro s-a depreciat cu 0,2% faţă de franc, la 1,0855 franci/euro, uşor peste minimul record de 1,0719 franci atins vineri. Aprecierea yenului şi a francului deranjează însă Japonia şi Elveţia, ale căror exporturi ar putea fi afectate de moneda puternică. Autorităţile acestor ţări au ameninţat că vor interveni puternic pentru deprecierea monedelor.
Orice intervenţii singulare ale Băncii Centrale a Elveţiei, afirmă economistul-şef al BCR, nu vor da rezultate. „Banca Centrală a Elveţiei a majorat recent injec-ţiile de franci în piaţă de 2,5 ori şi a micşorat dobânda, dar nu se poate pune cu întregul sistem financiar mondial”, spune Lucian Anghel. Spre deosebire de euro sau de dolarul SUA, francul nu e o monedă de numerar, e o monedă rară – bani de cont – şi, ca urmare, titularii creditelor în franci sunt la mâna cursului de schimb impus de băncile de la care s-au împrumutat, afirmă economistul-şef al BCR. În lunile trecute, casele de schimb valutar afişau un curs de schimb pe franc cu până la 3 bani mai mic decât cel al băncilor. „Banca noastră a evitat să dea credite în franci tocmai pentru a evita problemele de acum”, spune Lucian Anghel.
Bursele europene: scăderi mici în vest, mari în est
Bursa de la Bucureşti a încheiat ziua de ieri în scădere cu 3,37% după o şedinţă agitată şi dominată de panica investitorilor, care în jurul prânzului au dus la prăbuşirea pieţei cu până la 12,3%, sub presiunea declinului burselor externe. Indicele general al pieţei, BET-C, este cu 14,84% sub nivelul de joi, iar bursa a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 15 luni. Piaţa a pierdut marţi 3,88 miliarde lei (peste 900 milioane de euro) la nivelul capitalizării, valoarea de piaţă a companiilor listate ajungând la 89,4 miliarde lei, faţă de 93,28 miliarde lei în şedinţa precedentă. Un nivel mai redus al capitalizării a fost înregistrat la 31 august 2010, când valoarea de piaţă a companiilor a fost de 88,959 miliarde lei.
„Sunt retrageri de bani şi fondurile trebuie să vândă, apetitul pentru risc acum este spre zero şi există riscul ca toată situaţia să se prelungească foarte mult. Cred că sunt mai mult speculatori şi aşa-zişi «bottom fishers» (care cumpără la preţuri foarte mici – n.r.) decât cei care se bazează pe elementele fundamentale ale companiilor. Nu cred că răul a trecut încă”, a declarat pentru Mediafax Ovidiu Fer, analist la casa de brokeraj cehă Wood&Co, care tranzacţionează şi pe piaţa de la Bucureşti.
El crede că după şedinţa Fed de marţi seara este posibil ca declinul să se tempereze, însă trendul descendent poate dura peste un an. La închiderea şedinţei de la Bucureşti, bursele de la Frank-furt şi Londra erau în scădere cu până la 0,7%, în timp ce piaţa de la Paris avansa cu 0,8%. Bursele din Europe Centrală şi de Est consemnau corecţii cuprinse între 1,9% şi 5,9%.
Scenarii pesimiste transatlantice
Şeful departamentului de analiză al firmei de brokeraj BT Securities, Dan Rusu, spune că presiunea pe pieţele financiare este determinată de aşteptările investitorilor cu privire la revenirea economiei mondiale în recesiune, iar reducerea ratingului SUA a alimentat aceste temeri.
„Minimele din 2009 ale pieţelor de capital din întreaga lume nu sunt de neînvins şi la nivel macro economia globală nu va scăpa repede dintr-o criză venită în urma unei succesiuni de bule financiare care s-au format şi au implodat în ultimii zece ani. Prin urmare, ne aşteptăm în cel mai bun caz la o recesiune marca «double-dip» şi, în cel mai rău caz, la o deflaţie în toată regula, în genul Japoniei”, a afirmat pentru Mediafax Dan Rusu.
„Consider că acest downgrade va fi urmat în perioada următoare de altele, la fel de răsunătoare. Dacă Statele Unite au fost sancţionate, pe aceeaşi linie logică, ar trebui să urmeze state din UE precum Italia sau chiar Franţa. Europa stă poate chiar mai rău, Banca Centrală Europeană concentrând sute de miliarde de euro în obligaţiunile junk ale Greciei şi Irlandei. Până la urmă se vor implementa măsuri de austeritate atât în Europa, cât şi în SUA, ceea ce va arunca economia globală într-o nouă criză”, a
adăugat Rusu.
El spune că toate planurile de stimulare a economiilor, toţi banii „aruncaţi” în sistemul global pentru relansare au dat rezultate cu mult sub proiecţiile iniţiale, iar acum economia mondială este „pe muchie”, gata să reintre în recesiune, în condiţiile în care situaţia SUA începe să semene tot mai izbitor cu Japonia în „decada pierdută”.
S&P, anchetată de o comisie din Senatul SUA
Standard&Poor’s, agenţia de rating a cărei decizie de reducere a ratingului suveran al SUA de la AAA la AA+ a inflamat pieţele mondiale, face obiectul unei analize a Comisiei Bancare din Senatul Statelor Unite, a declarat pentru Reuters un consilier apropiat comisiei. Comisia strânge informaţii privind decizia S&P, dar nu a hotărât încă dacă va lansa o investigaţie oficială sau dacă va convoca persoane la audieri, a adăugat sursa citată. Agenţia şi-a motivat decizia acuzând temeri privind incapacitatea Washingtonului de a reduce deficitul bugetar cu cel puţin 4.000 miliarde de dolari pe termen lung, pentru a readuce datoria de stat sub control. După o dispută dură la Washing-ton între Partidul Democrat şi cel Republican, Congresul şi Casa Albă au negociat un acord de reducere a deficitului bugetar cu 2.100 miliarde de dolari în următorii 10 ani, considerat insuficient de către S&P.
Conjunctura mondială, analizată la Cotroceni
Evoluţiile economice internaţionale au făcut ieri seară obiectul unei întâlniri de lucru convocate la Palatul Cotroceni de către şeful statului, Traian Băsescu. Pe lângă preşedintele Băsescu, au participat premierul Emil Boc, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, şi preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Aflat ieri dimineaţă la Arad, premierul Emil Boc a declarat că, în privinţa evoluţiilor economice, se recomandă „precauţie, vigilenţă, dar nu panică” şi că România, deşi stă mai bine decât în 2008 în raport cu criza, nu este „imună” la ce se întâmplă în zona euro şi pe pieţele mondiale.
