Autorităţile de la Chişinău şi administraţia găgăuză au intrat de câteva săptămâni într-un conflict după ce examenul de bacalaureat a pus probleme la limba română liceenilor din Autonomie, relatează NewsIn.
Aproximativ 100 de absolvenţi de liceu din Găgăuzia nu au trecut examenul la limba română de la bacalaureat.
Ulterior, Ministerul Educaţiei de la Chişinău a decis să le dea absolvenţilor de liceu din Găgăuzia care au obţinut calificativul „insuficient” la examenul de limba română un certificat de confirmare a terminării studiilor liceale, ceea ce le va oferi posibilitatea să acceadă la studii în învăţământul profesional şi mediu de specialitate.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunţat însă că regiunea va elibera propriile diplome de bacalaureat, unde nu va fi inclusă şi nota la limba română. În replică, ministrul educaţiei de la Chişinău, Mihail Şleahtiţchi, a calificat decizia drept o încălcare gravă a legislaţiei şi a cerut ca documentele, considerate ilegale, să nu fie recunoscute de universităţile din Republica Moldova.
Regiune autonomă cu statut juridic special în cadrul Republicii Moldova, Găgăuzia reprezintă 5,5% din suprafaţa totală a ţării. Conducerea regiunii din sud-vestul Republicii Moldova este asigurată de un başcan (guvernator), care este ales pentru un mandat de cinci ani şi care este şi membru al Guvernului de la Chişinău.
Autonomia Găgăuziei a fost legiferată de la Parlamentul R. Moldova la 23 aprilie 1994. Limbile oficiale în regiune sunt găgăuza, româna şi rusa. Potrivit ultimului recensământ din 2004, 82% din populaţie este găgăuză (populaţie de origine turcă, dar creştină), 4,6% – români, ucraineni – 3,0%, ruşi – 3,7%, bulgari – 5,1%, iar 1% aparţin altor naţionalităţi.
Deputaţii găgăuzi au anunţat că intenţionează să ceară Curţii Constituţionale de la Chişinău să se pronunţe în legătură cu legalitatea studierii limbii române în regiune, argumentând că în Constituţia Republicii Moldova se menţionează că limba oficială a statului este cea „moldovenească„.
Başcanul nu mai primeşte scrisori de la Chişinău decât dacă sunt traduse în rusă
Pe fondul conflictului privind examenul de bacalaureat, başcanul Mihail Formuzal a retrimis scrisorile primite de la Ministerul Construcţiilor de la Chişinău, pentru că nu erau traduse şi în limba rusă, relatează Publika TV.
Başcanul aunţase anterior că autorităţile din Găgăuzia vor citi corespondenţa doar dacă aceasta va fi tradusă în limba rusă.
Mihail Formuzal face trimitere la Legea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti, adoptată în 1989. Potrivit acesteia, în localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză, limba lucrărilor de secretariat în instituţiile de stat şi organizaţiile locale este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.
Aceeaşi lege stipulează că în localităţile cu populaţie găgăuză, actele instituţiilor de stat şi organizaţiilor locale se întocmesc în limba de stat ori în limba găgăuză sau rusă, urmând a fi traduse.
„Celui care a elaborat documentul îi este mai uşor să-l traducă, pentru că sunt foarte multe acte de la organele centrale pe care traducătorul nostru nu le poate traduce profesionist”, susţin autorităţile din Găgăuzia.
Funcţionarii publici de la Comrat care nu cunosc limba de stat spun că se descurcă aşa cum pot. Ei susţin că răspund cum pot cetăţenilor care li se adresează în limba de stat, un cuvânt în „moldovenească”, altul în rusă.
Acuzat de unii politicieni de la Chişinău de tendinţe separatiste, guvernatorul Găgăuziei a anunţat joi că nu va mai face comentarii în legătură cu disputele pe tema studierii limbii române, exprimându-şi dorinţa de a avea o întâlnire cu premierul Vlad Filat pentru discuţii pe această temă. „
Remarcând atenţia majoră a reprezentanţilor mass-media faţă de problemele în relaţiile dintre conducerea Găgăuziei şi autorităţile centrale ale Republicii Moldova, anunţăm că guvernatorul autonomiei Găgăuze, Mihail Formuzal, se abţine de la cometarii pe acest subiect până nu va avea loc întâlnirea cu prim-ministrul Vlad Filat”, anunţă serviciul de presă al başcanului.
Premierul Vlad Filat declarase anterior că urmează să aibă o întrevedere cu Formuzal. Aceasta însă va avea loc doar după ce şeful Executivului de la Chişinău va reveni din vacanţă.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, a apreciat că o soluţie de compromis ar fi reprezentat-o organizarea celei de-a doua sesiuni de examen pentru absolvenţii care nu au trecut examenul de bacalaureat la limba română. „Presupun că poate anul acesta exigenţele au fost mai mari la BAC, respectiv şi în Găgăuzia, anume la compartimentul limba de stat mai mulţi copii n-au reuşit. Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluţie şi ieşire din această situaţie era ca în acest an acestor copii din Găgăuzia, după o lună sau două, să li se dea posibilitatea să mai susţină o dată acest examen. Ar fi fost o variantă de compromis”, a afirmat Lupu, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Întrebat dacă există interese politice în această dispută, preşedintele Republicii Moldova a arătat că atât Chişinăul, cât şi administraţia de la Comrat sunt de vină pentru această situaţie. „Nu există doar o singură parte vinovată. 50% sunt jocurile politice la nivel de Autonomie. Pe această cale încearcă cineva să-şi facă nişte ratinguri politice, să demonstreze cât de patriot este şi cât de mare grijă are pentru populaţie. Însă alte 50 la sută eu văd aici o lipsă de acţiuni, care au trebuit să fie întreprinse şi trebuie să fie întreprinse de către stat pentru asigurarea studierii limbii de stat în Autonomia găgăuză”, a afirmat Marian Lupu.
Şeful biroului Consiliului Europei la Chişinău, Ulvi Akhundlu, are programată pentru săptămâna viitoare o vizită la Comrat, în urma tensiunilor apărute între Guvernul R. Moldova şi regiunea autonomă Găgăuzia pe tema studierii limbii române.
Site-ul oficial al administraţiei de la Comrat anunţă că diplomatul european se va întâlni cu başcanul regiunii, Mihail Formuzal, relatează Europa Liberă.
