Guvernul şi-a luat angajamentul să plătească în septembrie prima tranşă a datoriilor către Bechtel de aproape 50 milioane euro. Dacă nu respectă înţelegerea, renegocierea contractului pică.
La şapte ani după semnarea contractului cu firma americană Bechtel pentru construirea a 410 km de autostradă între Braşov şi graniţa de vest a României, la Borş, bilanţul proiectului este piperat. Bechtel va pleca acasă, la terminarea tronsonului 3C, peste doi ani, cel mai probabil cu aproximativ 1,5 miliarde de euro, adică cu 68% din preţul-ţintă estimat iniţial, după ce va fi realizat 118 km de autostradă, respectiv 28% din întreaga lungime a acesteia. Firma a terminat tronsonul 2B, lung de 54 km, şi urmează să definitiveze în 2013 tronsonul 3C, lung de 64 km, în 2013.
Bechtel a încasat un miliard de euro la care se adaugă aproape 100 milioane de euro restanţe la plată şi încă 300 milioane euro costuri de terminare a tronsonului 3C, Suplacu de Barcău-Borş, unde până acum americanii au lucrat doar 60% din 31 de km ai acestui tronson.
Potrivit declaraţiilor făcute miercuri de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, preţul pe acest tronson va fi de 6,9 milioane euro pe kilometru, ceea ce înseamnă că acest constructor va încasa, în total, pentru acesta, 440 milioane euro, din care o parte au fost plătiţi. Calculele arată că preţul final plătit pe un kilometru firmei Bechtel ar putea fi de 12,7 milioane euro, în scădere de la 14,8 milioane euro pe km, aceasta şi ca urmare a negocierilor purtate recent.
Surse din cadrul Ministerului Transporturilor şi a Companiei de Autostrăzi afirmă că nu s-a stabilit la negocieri preţul de 6,9 milioane euro pe kilometru, menţionat de Anca Boagiu, pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, ultimul la care va lucra Bechtel, ci s-a convenit un preţ fix pe tot tronsonul ce nu poate fi depăşit cu peste 5%. Astfel s-a renunţat la anexa contractului ce includea preţurile unitare de construire. De asemenea, firma americană renunţă la dreptul ei privitor la celelalte 6 tronsoane şi la drepturile contractuale de a imputa statului costurile prilejuite de mutarea utilajelor, desfiinţarea şantierului etc.
Preţul bâlbâielilor
Dacă ar fi fost respectat graficul lucrărilor stabilit în 2004, deci dacă guvernele României de până acum ar fi asigurat constant surse de finanţare a proiectului, preţul pe kilometru nu ar fi de-păşit 8 milioane de euro, afirmă oficiali ai Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului. Acest preţ este într-adevăr generos; cel estimat iniţial la semnarea contractului era doar de 5,36 miliarde de euro. Creş-terea preţului unitar plătit la nivelul de 14,8 milioane euro este cauzat în bună măsură şi de proasta gestionare a proiectului de către echipele guvernamentale care, nici nu l-au reziliat, nici nu l-au plătit. Spre exemplu, costurile materialelor se indexează potrivit contractului cu o rată depinzând de inflaţie şi cursul valutar.
Cu cât amâni lucrarea cu atât creşte preţul. Fie că firma Bechtel lucra, fie că nu lucra din lip-sa de finanţare, statul avea obligaţia de a plăti acesteia un milion de euro pe lună, cheltuieli indirecte, şi taxe de staţionare a utilajelor de alte zeci de milioane de euro pe an, ambele de natură a duce creş-terea preţului unitar pe kilometru. Considerând că se puteau economisi 6 milioane de euro pe kilometru, rezultă că, în perioada scursă din 2004 până în prezent, s-au pierdut cel puţin 450 milioane euro ca urmare a bâlbâielilor. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor afirmă că şi fostul ministru Radu Berceanu a propus în 2009 rezilierea contractului înaintând o notă Guvernului, dar solicitarea i-a fost respinsă.
Dacă Guverul nu îşi va respecta angajamentele luate zilele trecute faţă de americani (plata restan-ţelor, exproprierile încă neterminate pe 3C) „va ieşi urât” şi contractul va fi reluat, mai afirmă anumiţi oficiali.
