Zeci de persoane au fost audiate ieri de procurori într-un amplu dosar privind înscrierea în circulaţie a unor maşini de lux furate din străinătate. Sub anchetă sunt şi câţiva poliţişti, dar şi fostul dinamovist Cristi Munteanu, acuzat de tăinuire.
Treizeci şi şapte de persoane, între care trei angajaţi RAR, trei poliţişti şi un jandarm, au fost puse sub acuzare de procurorii bucureşteni, într-o amplă anchetă privind înmatriculările frauduloase de maşini de lux. Printre învinuiţi se numără şi fostul portar al echipei Dinamo Bucureştii, Cristi Munteanu. Jucătorul este acuzat de tăinuire, dat fiind faptul că a folosit maşinii împrumutate de la membri reţelei, ştiind însă că respectivele autoturisme erau furate. De altfel, dosarul acesta a avut ca bază speţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în care este cercetat un alt fotbalist, Andrei Mărgăritescu. Ancheta cu pricina viza o altă reţea de hoţi de maşini, care apelau pentru înscrierea vehiculelor la filiera destructutrată ieri de procurori.
Mărcile preferate
În dosarul în care ieri au avut loc mai multe descinderi la Serviciul de Înmatriculări Bucureşti şi Ilfov, prejudiciul cauzat depăşeşte până acum 200.000 euro. Membrii reţelei au „manevrat” fraudulos 15 autoturisme (marca Audi, Mazda, BMW, Chrysler, Citroen, Opel, Volkswagen, Skoda, Mercedes Benz, Alfa Romeo, Nissan, Mitsubishi şi Dacia) sustrase sau închiriate din străinătate, fără intenţia de a fi restituite. Purtătorul de cuvânt al Parchetului Capitalei, procurorul Cristina Radu, a declarat pentru RL că maşinile aduse de afară, după reînmatricularea frauduloasă, erau comercializate în târgurile de specialitate, dar şi către anumite persoane apropiate reţelei, care aveau cunoştinţă de provenienţa autoturismelor. Potrivit aceleiaşi surse, anchetatorii nu ştiu până în prezent dacă printre beneficiarii reţelei se mai numără şi alţi foşti sau actuali fotbalişti.
Cum funcţiona reţeaua
În ceea ce priveşte modul de operare, autoturismele erau închiriate din străinătate de la societăţi de profil şi introduse în ţară înaintea expirării perioadei de închiriere. Pe teritoriul României, acestora le erau falsificate documentele de provenienţă, în vederea înmatriculării ulterioare. După falsificare, cu complicitatea unor funcţionari ai statului, autoturismele erau înscrise în circulaţie, după care erau valorificate prin intermediari. Anchetatorii au mai stabilit că un alt mod de operare a celor anchetaţi consta în identificarea de autoturisme înmatriculate legal pe teritoriul României, similare ca model, marcă şi an de fabricaţie celor de provenienţă ilicită, în vederea falsificării ulterioare a documentelor de identificare ale autoturismelor aduse în ţară în mod nelegal.
În acest sens, învinuiţii beneficiau de sprijinul unor poliţişti sau alţi funcţionari care le efectuau verificări în evidenţele oficiale şi le comunicau datele privind situaţia juridică a unor autoturisme. Cu datele astfel obţinute, învinuiţii „fabricau” documente pentru autoturismele sustrase, singura posibilitate de descoperire a falsului fiind verificarea seriei de şasiu a autoturismului, verificare care se face doar în cazul înstrăinării autoturismului sau în ipoteza expirării inspecţiei tehnice periodice, spun anchetatorii.
