Blajul este un exemplu atipic de succes pentru România. Oraşul a cunoscut diferite metamorfoze, iar ultimii ani au readus prosperitatea în aşezarea de pe malul Târnavei. Odinioară, el era un simplu târg. Însă marii arhierei uniţi Ioan Inocenţiu Micu-Klein şi Petru Pavel Aron au transformat Blajul într-o cetate a ştiinţei.
Practic, aici a fost semnat actul de naştere al naţiunii române, Supplex Libellus Valachorum. Iar şcolile Blajului, Mica Romă, cum i-a spus Mihai Eminescu, au pregătit elita românilor. Nume precum Simion Bărnuţiu ori George Bariţiu stau mărturie în acest sens. Mai târziu, fostul student al Blajului, Alexandru Papiu-Ilarian, avea să devină primul ardelean preşedinte al Academiei Române. Iar Iuliu Maniu, artizanul Marii Uniri din 1918, a fost un alt „produs” al Blajului.
Acum, însă, oraşul a trebuit să se lepede de zgura comunistă. Blajul s-a reinventat ca un centru industrial de excepţie, graţie investiţiilor atrase în ultimii ani. 41 la sută din populaţia activă a oraşului lucrează în industria prelucrătoare. Din acest punct de vedere, Blajul a depăşit Clujul ori Timişoara. Şi din acest an începe, cu ajutorul Transilvania Fest, reinventarea Blajului ca destinaţie turistică. Reportajul din pagina 7 aduce mai multe detalii despre acest festival, patronat de Casa Regală a României. .
