Deşi, în multe ţări din lume, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt reglementate prin lege, România stipulează chiar în Codul Civil că o căsătorie nu poate fi încheiată decât între persoane de sex opus.
Între timp, în România, două treimi dintre gay îşi ascund orientarea sexuală, ca să minimalizeze discriminarea şi actele de violenţă, potrivit unui studiu efectuat de organizaţia ACCEPT.
În plus, la noi în ţară, un homosexual nu are dreptul să lase moştenire ceva partenerului său şi nici nu primeşte pensie de urmaş. Dacă perechea sa este în spital, în stare gravă, un homosexual nu poate sta lângă persoana iubită.
Politicienii se feresc să aducă în discuţie parteneriatele civile, după cum au explicat politicianul Remus Cernea şi activistul Vlad Viski. Deci, ce se întâmplă cu cuplurile homosexuale în România?
În iunie, după mai bine de 40 de ani de activism, gay-ii din New York se bucurau că, în sfârşit, se pot căsători cu persoana iubită, în statul lor. De altfel, duminică, a avut loc prima căsătorie din statul New York: două lesbiene octogenare şi-au unit destinele şi au declarat că se simt extraordinar.
Şi în Brazilia, ţară catolică, la sfârşitul lunii iunie, se oficia prima căsătorie gay. În şapte dintre statele Uniunii Europene, cuplurile de acelaşi sex se pot căsători, iar în alte 13 ţări, parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex sunt recunoscute, se arată în raportul Cosiliului Europei, publicat în iunie 2011.
Totuşi, România, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Moldova, Serbia, Muntenegru şi Ucraina, nu numai că nu acordă nici un fel de drept civil persoanelor care aparţin comunităţii LGBT (Lesbiene-Gay-Bisexuali-Transsexuali), dar chiar stipulează în Codul Civil că actul căsătoriei poate fi încheiat numai între persoanele de sex opus. De altfel, abia în 2001 a fost abrogat articolul 200 din Codul Penal, care pedepsea homosexualitatea cu închisoarea (Şi asta, la presiunea Uniunii Europene).
În 2008, opinia publică românească se inflama când politicianul UDMR Peter Eckstein Kovacs declara, într-o conferinţă de presă, că „statul român ar trebui să adopte legi prin care homosexualii şi cuplurile heterosexuale necăsătorite să aibă anumite drepturi civile”.
Trei ani mai târziu, avem o iniţiativă eşuată de a reglementa parteneriatele civile, din partea deputatului PDL Viorel Arion, care declară, pentru romanialibera.ro, că şi-a retras iniţiativa „pentru că a fost înţeleasă greşit” şi că se adresa, de fapt, nefamiliştilor.
„Recunosc că m-am inspirat dintr-un proiect de lege iniţiat mai demult, dar, din proiectul iniţial, eu am scos ideea parteneriatului între persoane de acelaşi sex, menţionată explicit în acel proiect. Şi, ca să nu mai existe astfel de confuzii, am retras proiectul de lege”, preciza Viorel Arion, care a declarat că se va ocupa de un nou proiect- stimularea natalităţii în România.
Unul dintre puţinii politicieni care acordă sprijin public comunităţii LGBT din România este Remus Cernea, co-preşedintele Mişcării Verzilor. În 2010, a fost singurul om politic care a participat la Gay Fest. În 2011, el şi colegul lui, Claudiu Crăciun, au participat la parada gay, iar europarlamentarele Daciana Sârbu şi Monica Macovei şi-au arătat susţinerea faţă de organizatori.
„Un politician democrat veritabil trebuie să demonstreze inclusiv curajul de a-şi asuma rolul de a promova teme mai puţin populare şi de a face educaţie civică. În alte ţări, la marşurile LGBT, participă mai toate partidele importante, autorităţile publice şi foarte mulţi oameni, indiferent de opţiunile lor sexuale. În România, este nevoie de sute de jandarmi şi poliţişti care să protejeze cei 3-400 de manifestanţi, mulţi dintre ei fiind inivitaţi ai ambasadelor străine la Bucureşti”, explică Remus Cernea, pentru romanialibera.ro.
Descrierea lui seamănă destul de bine cu cea făcută de activistul Vlad Viski, aici.
Vezi aici cum arată Gay Fest, prin comparaţie cu marşul celor de la Noua Dreaptă (mişcare de esenţă legionară, care cere „normalitate”).
De ce nimeni nu reglementează relaţiile dintre cuplurile de acelaşi sex
Homofobia majorităţii clasei politice româneşti şi teama că nu ar mai primi voturile populaţiei sunt două dintre principalele motive evidenţiate atât de activistul pentru drepturile gay-ilor Vlad Viski, cât şi de Remus Cernea, pentru faptul că persoanele homosexuale nu primesc drepturi de care ar trebui să beneficieze orice cetăţean.
„Unii politicieni sunt homofobi (homofobia-ură împotriva homosexualilor, n.r.) fără să-şi dea seama: sunt cei care spun ceva de genul- ‘eu nu am nimic cu homosexualii, dar să facă ce vor la ei acasă, nu să se plimbe pe stradă ţinându-se de mână sau mergând la parada gay’. Homofobia pronunţată a majorităţii politicienilor români s-a manifestat pe deplin şi prin vot, anul trecut, când a fost modificat Codul Familiei, introducându-se prevederea că, prin căsătorie, se înţelege exclusiv uniunea dintre bărbat şi femeie”, a punctat şeful Mişcării Verzilor.
„Majoritatea politicienilor sunt cu adevărat homofobi, iar o astfel de legislaţie nu ar aduce nici un profit electoral”, explică activistul Vlad Viski (Îi puteţi citi profilul realizat de romanialibera.ro aici. )
„În plus, tema nu este una de actualitate, în sensul că nu există o presiune a societăţii civile şi sunt câţiva politicieni care cred că România nu este pregătită (pentru căsătoriile între homosexuali)”, spune Viski.
De altfel, şi Remus Cernea a evidenţiat că „partidele par tributare în prea mare măsură nevoii de a câştiga popularitate, deşi, în realitate, se situează la niveluri de încredere scăzute. Miza la care se raportează, în primul rând, par a fi sondajele şi votul. Astfel că, prin discurs şi acţiuni, se adresează prea mult publicului mediu, se tem să nu provoace prejudecăţile curente şi nu realizează că ar obţine infinit mai multă stimă din partea cetăţenilor români, dacă ar transforma ţara într-una cu alură occidentală”.
Când va sărbători România primul parteneriat civil
„Nu vom avea parteneriate civile prea curând, pentru că e dovedit istoric că, în timp de criză economică, minorităţile de orice fel sunt hărţuite şi sunt acuzate de toate relele”, explică Vlad Viski.
Remus Cernea puncta, în timpul campaniei prezidenţiale din 2009: „România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea un preşedinte femeie- rromă, atee şi lesbiană, pentru că, atunci, oamenii vor alege un preşedinte trecând peste prejudecăţile lor”.
„Când parteneriatele civile sau căsătoriile gay vor fi legalizate în România, iar lumea va vedea că nu a căzut cerul, că nu plouă cu foc din cer, că nu a crescut rata divorţurilor sau a abuzurilor, atunci oamenii vor înţelege că nu e mare lucru, că e vorba doar de nişte drepturi”, a arătat Vlad Viski, cu privire la momentul în care ţara noastră ar putea legaliza parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex.
Care sunt drepturile de care statul român îi privează pe gay
Recunoaşterea prin lege a căsătoriei între două persoane de acelaşi sex ar elimina discriminarea care există în acest moment în societatea românească, în care există două categorii de persoane: persoane de rangul I, care se pot manifesta în plenitudinea drepturilor lor, şi persoane de rangul al II-lea, cărora statul nu le recunoaşte dreptul de a se căsători în mod legitim, a arătat directoarea organizaţiei ACCEPT, Irina Niţă .
Printre drepturile şi responsabilităţile dobândite în urma căsătoriei, care homosexualilor şi lesbienelor le sunt refuzate, se numără:
* regimul proprietăţii comune dobândite în timpul căsătoriei
* regimul datoriilor comune
* dreptul la întreţinere între soţi şi faţă de copii
* regimul juridic al moşteniri legale în cazul soţului supravieţuitor: un drept de moştenire atunci când vine în concurs cu oricare din clasele de moştenitori, un drept de moştenire special asupra mobilelor şi obiectelor aparţinănd gospodăriei casnice şi asupra darurilor de nuntă, un drept de abitaţie asupra casei de locuit;
* donaţia între soţi este revocabilă
* dreptul de a continua contractul de închiriere a locuinţei în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului de închiriere sau al decesului acestuia
* dreptul la compensaţie în cazul morţii unuia din soţi
* dreptul la pensie de urmaş a soţului supravieţuitor
* drepturile patrimoniale ale soţului supravieţuitor al veteranului de război
* calculul venitului minim garantat
Remus Cernea arată, în interviul acordat romanialibera.ro, că „nu îţi poţi împlini destinul şi nu te poţi bucura de libertate într-un stat al cărui guvernământ alunecă în mod constant spre arbitrariu şi autoritarism. Este o naivitate să crezi că îţi poţi exercita drepturile într-o ţară care nu recunoaşte şi nu apără drepturile şi libertăţile fundamentale”. În plus, „dezvoltarea ţării noastre depinde şi de recunoaşterea drepturilor pentru persoanele LGTB”, mai spune politicianul.
Dacă va ajunge în Parlament, Mişcarea Verzilor îşi propune ca statul să recunoască parteneriatele civile pentru cuplurile heterosexuale şi homosexuale. „Până când să fie România mereu pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, în privinţa standardelor democratice?”, arată Remus Cernea.
