România are nevoie urgent de cel puţin 1.000 de kilometri de autostradă, altfel traficul riscă să devină un adevărat dezastru – acestea sunt concluziile ultimului recensământ rutier, pe baza căruia este elaborată strategia de dezvoltare a infrastructurii.
Traficul rutier de pe 600 kilometri de drumuri naţionale depăşeşte valoarea de 16.000 de vehicule, care face rentabilă construirea unei autostrăzi, arată rezultatele finale ale ultimului recensământ de trafic, efectuat la finele anului trecut de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Recensământul este realizat o dată la cinci ani, iar pe baza lui, printre altele, oficialii de la Bucureşti planifică modernizarea şoselelor existente sau construirea altora noi.
Cele mai aglomerate şosele
Cele mai multe autovehicule au fost înregistrate pe DN1, DN2 şi autostrada A1, în special în jurul Capitalei şi al principalelor localităţi. Astfel, sectorul cuprins între Bucureşti şi aeroportul din Otopeni a înregistrat un trafic de 53-54.000 de vehicule Medie Zilnică Anuală (MZA). Porţiunea cuprinsă între km 10 (ieşirea din centura Bucureşti) şi km 49 au urmat în clasamentul aglomeraţiei, cu 45.000-47.000 de vehicule MZA. Ieşirea din Capitală, pe DN2, până în Centură, a avut şi ea un trafic MZA de 42.000 de vehicule.
Aproape 40.000 de maşini MZA au fost înregistrate la intrarea în Ploieşti pe DN1 şi în Constanţa, dinspre DN2A. Ca urmare a faptului că are un rol mai degrabă sezonier, pe Autostrada Soarelui au circulat zilnic, în medie, aproape 20.000 de vehicule, cel mai aglomerat tronson fiind Fundulea-Lehliu. Pe DN1, în zona localităţii Câmpina, traficul a fost de 25.000-30.000 de vehicule, pentru ca pe aceeaşi şosea, în vecinătatea Sibiului, după intersecţia cu DN7 (Piteşti-Sibiu) să atingă nivelul de 20.000 de vehicule. O circulaţie comparabilă a autovehiculelor (peste 20.000 de unităţi medie zilnică) a mai fost întâlnită în jurul localitaţilor Deva, Reşiţa, Iaşi, Timişoara, Sighişoara, Timişoara, Focşani şi Sinaia.
Ce înseamnă cifrele
Toate aceste date arată dezastrul ce-i aşteaptă pe şoferii români dacă CNADNR nu va urgenta construirea de autostrăzi şi centuri ocolitoare ale municipiilor. „De la 17.000-18.000 de vehicule MZA se consideră necesară construirea de autostrăzi”, explică specialistul pe probleme de trafic al Consitrans, firmă de consultanţă proiectare în domeniul drumurilor. Literatura de specialitate consideră că o bandă de drum naţional poate deservi în condiţii medii de calitate a transportului (viteza de deplasare) aproximativ 2.000-3.000 de vehicule. Peste această valoare devine necesară realizarea autostrăzilor pe care absenţa intersecţiilor creşte viteza de circulaţie.
Potrivit recensământului, sectoare de drumuri naţionale totalizând peste 600 de kilometri au trafic de peste 16.000 de vehicule. Considerând că o autostradă nu poate fi făcută doar pe 30 de kilometri, cât are cel mai lung tronson recenzat, rezultă că celor 600 de kilometri aglomeraţi le corespund cel puţin 1.000 de kilometri necesari de autostradă.
80 de kilometri pe an
România va avea nevoie în următorii 15 ani să construiască 1.200 kilometri de autostradă, au declarat anterior, pentru România liberă, specialiştii în trafic de la mai multe firme de proiectare şi consultanţă din domeniul infrastructurii rutiere. În caz contrar, se va ajunge la situaţia în care, pe câteva mii de kilometri de drumuri naţionale, din totalul de 16.000 de kilometri, capacitatea de circulaţie va fi depăşită de două ori. România are deocamdată doar puţin peste 300 kilometri de autostradă.
Aceasta înseamnă că pentru a putea circula decent pe drumurile naţionale va trebui să construim până în 2025, în medie, 80 de kilometri pe an.
